Paradox! Veniturile vamale cresc, dar contribuția lor la buget scade

Republica Moldova înregistrează un trend constant de reducere a ponderii veniturilor colectate de Serviciul Vamal în bugetul de stat, în ciuda unei creșteri continue a volumului acestor încasări. Potrivit unui raport al centrului de analiză Expert-Grup, acest fenomen evidențiază o schimbare semnificativă în structura veniturilor bugetare.

Începând cu anul 2021, veniturile colectate de vama moldovenească au crescut în mod constant. De exemplu, în 2021 acestea au totalizat 28,6 miliarde de lei, în 2022 suma a urcat la 33,9 miliarde de lei, în 2023 a ajuns la 35,2 miliarde de lei, iar estimările preliminare pentru 2024 indică o valoare de 38,3 miliarde de lei.

Cu toate acestea, ponderea acestor venituri în bugetul de stat a scăzut: de la 69,1% în 2021 la 67,2% în 2022, la 54,3% în 2023, iar pentru 2024 se preconizează că va fi de aproximativ 57,3%.

Raportul mai arată că, în raport cu Produsul Intern Brut (PIB), veniturile vamale s-au menținut relativ stabile. În 2021, ponderea acestora în PIB a fost de 11,9%, în 2022 a crescut la 12,5%, în 2023 a scăzut la 11,8%, iar pentru 2024 se estimează o valoare de 11,4%.

Conform analizei, colectarea veniturilor vamale este esențială pentru țările cu venituri mici și medii, unde acestea constituie adesea o parte semnificativă din bugetul de stat. În trecut, veniturile din activitatea vamală reprezentau aproape 70% din totalul încasărilor bugetare în Republica Moldova, evidențiind importanța lor strategică pentru stabilitatea economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #vama #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Austria, o țară cu statut de neutralitate în Europa, a adoptat o măsură majoră pentru a combate dependența de gazele naturale din Rusia, lansând un proiect ambițios în valoare de 20 de miliarde de euro. Capitala Viena a anunțat un plan amplu de modernizare a rețelei de termoficare, bazat pe pompe de căldură și surse alternative de energie, pentru a elimina complet utilizarea gazului rusesc.

Viena, care timp de peste 50 de ani a fost dependentă de gazul rusesc transportat prin conductele ucrainene, a renunțat la această sursă în septembrie 2023, ca răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina. Decizia a fost accelerată după ce Ucraina a refuzat prelungirea acordului de tranzit pentru gazele rusești către Europa Centrală.

Pentru a face față crizei energetice și creșterii prețurilor la combustibili, autoritățile vieneze au inițiat un plan ambițios de eficiență energetică, menit să asigure căldură durabilă celor două milioane de locuitori ai orașului.

Proiectul include utilizarea energiei geotermale și a pompelor de căldură de mare capacitate pentru a încălzi locuințele. Cu o rețea de termoficare de peste 1.300 de kilometri, una dintre cele mai mari din Europa, Viena intenționează să integreze noi surse de energie, reducând astfel emisiile și costurile pe termen lung.

Totuși, implementarea planului se confruntă cu obstacole economice, având în vedere că prețurile pentru termoficare rămân legate de cele ale gazelor naturale. Autoritățile subliniază necesitatea unor contracte pe termen lung pentru a asigura viabilitatea financiară a proiectului.

Această inițiativă subliniază determinarea Austriei de a reduce influența Kremlinului asupra sectorului energetic european. Ministrul Energiei, Leonore Gewessler, a declarat că tranziția energetică este realizabilă: „Am demonstrat că putem reduce rapid consumul de gaz. Soluțiile există, trebuie doar să le punem în practică.”

Proiectul Austriei marchează un pas important în eforturile Europei de a diminua dependența de resursele energetice ale Rusiei și de a asigura o tranziție către surse de energie mai curate și sustenabile.