Paradoxul cerealelor! Ucraina își trimite marfa prin Moldova, dar cumpără porumb moldovenesc

Republica Moldova și-a majorat exporturile de porumb în luna iulie 2026 și a livrat peste hotare 21.510 tone, cu 68,8% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Un element interesant este apariția Ucrainei, unul dintre cei mai mari producători agricoli din regiune, printre principalele destinații ale porumbului moldovenesc, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În iulie 2025, exporturile au constituit 12.741 de tone. Creșterea volumelor a fost însoțită și de o majorare a prețurilor. Prețul mediu de export a urcat de la 4,24 lei/kg la 4,37 lei/kg, ceea ce reprezintă un avans anual de 3,1%.

La acest preț, valoarea estimativă a porumbului exportat în iulie 2026 se ridică la aproximativ 94 de milioane de lei.

Potrivit lui Rija, saltul exporturilor poate fi explicat în mare parte prin recoltarea mai lentă a porumbului în sezonul precedent. O parte a producției a intrat mai târziu în circuitul comercial, iar anumite stocuri au fost valorificate abia în primăvara și vara anului 2026.

Diferența este și mai pronunțată dacă sunt analizate primele șapte luni ale anului. În perioada ianuarie–iulie 2026, Republica Moldova a exportat aproximativ 311.600 de tone de porumb, de peste două ori mai mult decât cele 151.683 de tone livrate în perioada similară din 2025.

Volumele rămân însă sub recordurile înregistrate în urmă cu câțiva ani. Față de perioada ianuarie–iulie 2022, exporturile actuale sunt cu aproape 74% mai mici.

Piața exporturilor de porumb rămâne puternic concentrată. În iulie, „OROM-IMEXPO” SRL a livrat peste hotare 6.208 tone, echivalentul a 28,9% din total. „RUSAGRO-PRIM” SRL ocupă poziția a doua, cu 5.154 de tone și o cotă de aproximativ 24%, iar „ANVARCOM” SRL a exportat 4.080 de tone, reprezentând 19% din total.

Împreună, cele trei companii au asigurat aproape 72% din toate exporturile moldovenești de porumb din luna iulie.

Libanul a fost principala piață pentru porumbul moldovenesc, cu 12.519 tone și un preț mediu declarat de 4,44 lei/kg. Pe poziția următoare apare însă, surprinzător, Ucraina. În iulie, Republica Moldova a exportat către țara vecină 4.172 de tone de porumb, ceea ce reprezintă 19,4% din totalul livrărilor externe.

Prețul mediu al porumbului livrat în Ucraina a fost de 4,45 lei/kg, ușor peste media generală de export.

O altă schimbare importantă semnalată de economist este structura logistică a exporturilor. În iulie, pe calea ferată au fost transportate 8.820 de tone de porumb, echivalentul a 41% din total, transportul feroviar devenind astfel principalul mijloc utilizat pentru export. Transportul rutier a asigurat alte 6.482 de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cifra de peste 10 sau chiar 13 miliarde de lei, prezentată de Guvern drept suma cheltuită anual de moldoveni pentru jocurile de noroc, este falsă și de zeci de ori mai mare decât cheltuielile reale ale jucătorilor. Economistul Stas Madan de la Expert-Grup susține că datele Loteriei Naționale a Moldovei au fost interpretate greșit, iar confuzia riscă acum să stea inclusiv la baza unei decizii fiscale care ar putea aduce statului mai multe probleme decât venituri.

”În 2025, LNM a raportat venituri din vânzări (rulaj) de 13,26 miliarde lei. Această cifră este interpretată greșit drept „cheltuiala populației pe jocuri de noroc”. În realitate, ea reprezintă rulajul brut, adică suma totală a mizelor, în care aceiași bani sunt numărați de mai multe ori pe măsură ce câștigurile sunt reciclate în noi mize”, explică expertul.

Acesta menționează că ”unii influenceri și lideri de opinie s-au grăbit să-i și dojenească pe moldoveni de cât de iresponsabili sunt în cheltuirea banilor”. Dar că cifra menționată ”nu are nimic de-a face cu realitatea despre câți bani cheltuiesc moldovenii pe jocuri de noroc”.

Economistul arată că cele 13,26 miliarde de lei reprezintă rulajul brut – suma tuturor mizelor. În această statistică, aceiași bani sunt numărați de mai multe ori atunci când câștigurile sunt folosite pentru noi pariuri sau jocuri.

Pentru a explica mecanismul, Madan dă exemplul unei persoane care depune 100 de lei într-un cont de joc. Pune toată suma într-o miză și câștigă 400 de lei, după care joacă din nou cei 400 și câștigă 1 000. Retrage 400 de lei, din care este reținut impozitul de 18%, iar ceilalți 600 îi joacă și îi pierde. În acest exemplu, persoana a introdus efectiv în sistem doar 100 de lei, însă valoarea cumulată a mizelor este de 1 100 de lei: 100 + 400 + 600. În veniturile din vânzări ale Loteriei apar astfel 1 100 de lei, deși jucătorul a scos inițial din buzunar doar 100.

Cu alte cuvinte, în exemplul dat de economist, un singur leu introdus efectiv în joc generează 11 lei de rulaj.

Madan susține că rapoartele financiare ale Loteriei permit însă să fie văzută și dimensiunea reală a banilor cheltuiți. Fluxul mijloacelor bănești arată că, în 2025, în conturile Loteriei au intrat de la jucători încasări nete de numerar de aproximativ 1,03 miliarde de lei.

Diferența devine și mai mare dacă sunt analizate pierderile efective. Din rulajul de 13,26 miliarde de lei, aproximativ 12,72 miliarde, adică 95,96%, s-au întors la jucători sub formă de câștiguri. Venitul brut din joc – diferența rămasă operatorului – a fost de circa 536 de milioane de lei, ceea ce corespunde unei marje de 4,04%.

„Mai simplu spus, în 2025 moldovenii au pus în jocurile de noroc la LNM 1,03 miliarde lei, dar au cheltuit efectiv/pierdut suma de 536 milioane lei”, explică Madan.

Din aceste date, economistul calculează că fiecare leu real depus de jucători generează aproximativ 12,9 lei de rulaj, iar fiecare leu pierdut definitiv corespunde unui rulaj de aproximativ 24,7 lei. Astfel, cele 13,26 miliarde prezentate drept „cheltuieli” sunt de aproape 25 de ori mai mari decât suma cheltuită efectiv de jucători.

Structura pieței explică, potrivit lui Madan, de ce multiplicarea este atât de mare. În 2025, rezultatul financiar al Loteriei a fost dominat de produsele online, unde banii sunt restituiți și rejucați cu o frecvență ridicată.

Loteriile online au generat un rezultat financiar de 266 de milioane de lei, pariurile online – 91 de milioane, iar sălile cu aparate de joc – 19,5 milioane. Loteria momentană a adus doar 2,4 milioane de lei, în timp ce cazinoul online a înregistrat o pierdere de 7,9 milioane de lei în anul lansării.

Valoarea biletelor de loterie generate în 2025 a ajuns la 11,4 miliarde de lei. Madan spune că această cifră confirmă că motorul rulajului îl reprezintă loteriile online de tip instant, unde frecvența jocurilor și rata mare de restituire fac ca aceiași bani să circule de numeroase ori.

Economistul atrage atenția și asupra sumelor pe care Loteria le achită deja statului. În 2025, LNM a virat la bugetul public național 504,6 milioane de lei, față de 213 milioane în 2022, ceea ce înseamnă o creștere de 136% în patru ani.

Cea mai mare parte a banilor a provenit din impozitul de 18% reținut din câștiguri – 209,5 milioane de lei, sau 41,5% din total. Alte 194,7 milioane, respectiv 38,6%, au reprezentat dividende plătite statului în calitate de acționar unic, iar 42,1 milioane de lei, sau 8,4%, au provenit din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător.

Tocmai aici apare, potrivit expertului, problema noii politici fiscale. Guvernul propune ca, peste taxele existente, să fie introdus un impozit de 6% pe rulaj.

Madan explică efectul revenind la exemplul jucătorului care depune 100 de lei și apoi își joacă repetat câștigurile. Taxa de 6% ar urma să fie aplicată la fiecare miză, indiferent dacă banii provin dintr-o depunere nouă sau dintr-un câștig anterior și indiferent dacă pariul respectiv este câștigător sau pierzător. Dacă persoana câștigă, din câștig ar urma să fie reținut în continuare și actualul impozit de 18%.

”Evident, un asemenea mod de impozitare va face modelul Loteriei puțin atractiv, iar efectul va fi simplu – rulajul se va prăbuși: cei care joacă ocazional nu vor mai juca, iar o bună parte din cei care au interes și adicție pentru jocurile de noroc, vor merge fie în piața neagră, fie în țările vecine (pașaport românesc au mulți, utilizarea VPN-ului nu e o problemă etc). În rezultat, statul va pierde controlul la o bună parte din cei care participă la jocurile de noroc, încasările la buget ar putea creste modest, dar o reducere mai drastică a rulajului ar putea merge chiar pe minus cu tot cu acest impozit pe rulaj aplicat”, scrie expertul.

Acesta speră că autorii propunerii din politica fiscală vor reanaliza măsura după ce vor face distincția dintre rulajul de miliarde al Loteriei, banii introduși efectiv de jucători și pierderile lor reale.

„Sper totuși că în cele din urmă cei care au venit cu această propunere în politica fiscală […] vor ajunge să înțeleagă cât de fapt cheltuiesc moldovenii pe jocuri de noroc și ce urmează de fapt să impoziteze și vor face concluziile de rigoare”, conchide economistul.