Parlamentul a aprobat reorganizarea CFM. Infrastructura feroviară și transportul vor fi administrate separat

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi transformată în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”, cu capital integral de stat, până la 31 decembrie 2026. Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege care reglementează reorganizarea și transferul patrimoniului, al datoriilor și al obligațiilor față de salariați către noua societate.

Reorganizarea nu presupune privatizarea întreprinderii sau transferul controlului infrastructurii feroviare către persoane private. Statul va deține integral acțiunile „CFM-Infra”, iar infrastructura feroviară va rămâne sub controlul său.

Reforma urmărește separarea administrării infrastructurii de activitatea de transport de pasageri și mărfuri. Procesul a început odată cu înființarea SA „Calea Ferată din Moldova Pasageri și Marfă”, iar transformarea întreprinderii de stat în „CFM-Infra” va permite funcționarea distinctă a celor două activități, cu reguli și mecanisme de finanțare adaptate fiecăreia.

Documentul prevede că noua societate va deveni succesoarea CFM în toate drepturile și obligațiile. Aceasta va prelua inclusiv eventualele restanțe față de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale și fondurile de asigurare medicală, precum și obligațiile aferente împrumuturilor externe recreditate. Existența datoriilor nu va putea împiedica inițierea sau finalizarea reorganizării.

Totodată, transformarea întreprinderii nu va fi condiționată de efectuarea unui control fiscal prealabil. Serviciul Fiscal de Stat își va păstra dreptul de a verifica activitatea inclusiv după reorganizare, iar obligațiile fiscale constatate ulterior vor reveni societății succesoare.

Creditorii vor fi notificați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind inițierea procedurii. Ei vor putea solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor în termen de zece zile de la publicarea avizului. Documentul limitează însă posibilitatea blocării reorganizării: instanța o va putea suspenda doar dacă un creditor demonstrează existența unui prejudiciu grav, real și iminent, care nu poate fi remediat prin măsurile de protecție prevăzute.

În cazul salariaților transferați, „CFM-Infra” va prelua drepturile și obligațiile din contractele individuale de muncă și din contractul colectiv în vigoare. Documentul prevede și că eventualele disponibilizări vor trebui efectuate conform legislației muncii.

Agenția Proprietății Publice va coordona reorganizarea, inclusiv inventarierea, delimitarea și evaluarea patrimoniului. Bunurile cu un statut juridic neclar vor fi înscrise într-un inventar provizoriu și nu vor putea fi vândute, gajate sau incluse în capitalul social până la clarificarea și înregistrarea drepturilor asupra lor. Pe întreaga durată a procedurii, autoritățile și întreprinderea vor trebui să asigure continuitatea transportului feroviar și funcționarea infrastructurii.

Reorganizarea are loc în contextul unor datorii importante: potrivit datelor pentru sfârșitul lunii august 2026, prezentate în Parlament, CFM avea obligații de 248,65 milioane de lei față de bugetul public național, datorii comerciale de 185,77 milioane de lei și angajamente externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei, însă nu mai înregistra restanțe salariale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 17,5 lei din tariful de 26,14 lei pentru un metru cub de gaze reprezintă costul de achiziție, iar aproximativ 5 lei revin distribuției, potrivit explicațiilor oferite de Dorin Junghietu. Acesta susține că principala presiune asupra facturilor vine din scumpirile internaționale și anunță compensații pentru familiile aflate în dificultate.

Junghietu afirmă că, în ultimele luni, prețurile gazelor pe piața internațională au crescut cu peste 40%, pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu, al deficitului de gaze și al cererii ridicate.

„La începutul anului a fost estimat un preț de circa 360 de dolari pentru mia de metri cubi. Între timp, prețul a sărit la peste 1.000 de dolari. Mai ales în contextul unui tarif atât de mare, este legitim ca oamenii să pună întrebări și să audă răspunsuri clare și transparente”, a scris Junghietu.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, TVA-ul de 8% reprezintă 1,94 lei din prețul unui metru cub. Cea mai mare componentă rămâne costul gazelor procurate, despre care Junghietu spune că depinde de factori externi.

„17,5 lei constituie costul de achiziție a gazului, adică prețul cu care acesta se vinde pe piață. Noi nu procurăm mai scump decât alții, îl cumpărăm la prețul la care este disponibil. Revin la costul de procurare a gazului, acești 17 lei depind de factori externi și nu de noi sau condițiile noastre”, a explicat el.

Referindu-se la criticile privind eficiența Energocom, Junghietu a precizat că administrarea și activitatea de furnizare a companiei reprezintă 0,54 lei din prețul unui metru cub.

„S-a vorbit foarte mult despre eficiența Energocom. Toată administrarea Energocom, furnizare, rentabilitate, salarii, sediu, toate acestea pentru 180 de oameni care se asigură că toată țara are gaz reprezintă 0,54 lei din factură”, a declarat acesta.

Transportul gazelor, asigurat de Vestmoldtransgaz, reprezintă alți 0,59 lei. Junghietu a respins criticile privind această componentă a tarifului.

„O altă critică frecventă cu care se manipulează este transportul, și anume activitatea Vestmoldtransgaz. Transportul ne costă 0,59 lei din factură. Și trebuie să înțelegem că este un proces complex, gestiunea unor conducte mari care transportă gaze naturale”, a menționat el.

Distribuția costă circa 5 lei pentru un metru cub și include activitatea celor 12 întreprinderi din subordinea Moldovagaz, printre care Chișinău-Gaz, Bălți-Gaz și Ialoveni-Gaz. Potrivit lui Junghietu, acestea au aproximativ 5.000 de angajați, majoritatea fiind personal tehnic, de intervenție și execuție.

„Adică echipe de intervenție, lăcătuși, controlori de contoare, ingineri. Da, este nevoie de eficientizat aceste 12 întreprinderi. Am început comasarea lor într-o unitate mai eficientă, însă acest lucru durează și să nu uităm cine deține controlul la această societate pe acțiuni, acționarul majoritar al Moldovagaz este Gazprom-ul”, a scris Junghietu.