Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Putin, umilit a treia oară de Erdogan. Dictatorul rus caută să-și umple timpul așteptându-l pe președintele Turciei

Putin, umilit a treia oară de Erdogan. Dictatorul rus caută să-și umple timpul așteptându-l pe președintele Turciei

13 Oct. 2022, 15:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2022, 15:15 // Actual //  bani.md

Vladimir Putin a fost lăsat din nou să aștepte cu mâinile în buzunare întâlnirea cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, la summitul regional din Kazahstan. Liderul de la Kremlin a încercat să pară relaxat și preocupat în același timp, însă a fost nevoit să apeleze la câteva trucuri pentru a umple aproape două minute de așteptare până la sosirea lui Erdogan, scrie digi24.ro.

Liderul de la Kremlin s-a trezit joi într-o situație familiară deja, înainte de întâlnirea programată cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan la summitul Conferinței privind cooperarea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA), de la Astana.

Putin a fost lăsat din nou să-l aștepte pe Erdogan în sala pregătită pentru întâlnirea celor doi. Liderul de la Kremlin a fost filmat consultându-și preocupat notițele pregătite pentru întâlnire, s-a învârtit de câteva ori cu mâinile în buzunar și a luat o mină relaxată în timp ce discuta cu unul dintre consilierii săi, care s-a ridicat de pe scaun pentru a-i răspunde la întrebări.

În cele din urmă, a apărut și Erdogan în sală, iar Putin și-a încheiat sacoul și i-a întins mâna președintelui turc, după care a urmat poza oficială.

Nu este prima oară când Putin primește acest tratament din partea liderului de la Ankara, a cărui poziție – deși nu a rupt relațiile cu Turcia – este împotriva invadării Ucrainei și a anexării de teritorii de către Rusia.

La o întîlnire pe care cei doi au avut-o în luna iulie, la Teheran, Putin a fost lăsat să aștepte în picioare aproape un minut intrarea în salonul oficial a președintelui turc Recep Erdogan.

Două luni mai târziu, la Summitul din Uzbekistan, unde au participat președinții mai multor state din Asia și Orient, Putin s-a trezit înghesuit pe o canapea între președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon, în timp ce Recep Erdogan trona întâlnirea de pe un scaun înalt, așezat în capul mesei.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.