Putin, umilit a treia oară de Erdogan. Dictatorul rus caută să-și umple timpul așteptându-l pe președintele Turciei

Vladimir Putin a fost lăsat din nou să aștepte cu mâinile în buzunare întâlnirea cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, la summitul regional din Kazahstan. Liderul de la Kremlin a încercat să pară relaxat și preocupat în același timp, însă a fost nevoit să apeleze la câteva trucuri pentru a umple aproape două minute de așteptare până la sosirea lui Erdogan, scrie digi24.ro.

Liderul de la Kremlin s-a trezit joi într-o situație familiară deja, înainte de întâlnirea programată cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan la summitul Conferinței privind cooperarea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA), de la Astana.

Putin a fost lăsat din nou să-l aștepte pe Erdogan în sala pregătită pentru întâlnirea celor doi. Liderul de la Kremlin a fost filmat consultându-și preocupat notițele pregătite pentru întâlnire, s-a învârtit de câteva ori cu mâinile în buzunar și a luat o mină relaxată în timp ce discuta cu unul dintre consilierii săi, care s-a ridicat de pe scaun pentru a-i răspunde la întrebări.

În cele din urmă, a apărut și Erdogan în sală, iar Putin și-a încheiat sacoul și i-a întins mâna președintelui turc, după care a urmat poza oficială.

Nu este prima oară când Putin primește acest tratament din partea liderului de la Ankara, a cărui poziție – deși nu a rupt relațiile cu Turcia – este împotriva invadării Ucrainei și a anexării de teritorii de către Rusia.

La o întîlnire pe care cei doi au avut-o în luna iulie, la Teheran, Putin a fost lăsat să aștepte în picioare aproape un minut intrarea în salonul oficial a președintelui turc Recep Erdogan.

Două luni mai târziu, la Summitul din Uzbekistan, unde au participat președinții mai multor state din Asia și Orient, Putin s-a trezit înghesuit pe o canapea între președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon, în timp ce Recep Erdogan trona întâlnirea de pe un scaun înalt, așezat în capul mesei.

#umilit #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.