Patria canabisului în Republica Moldova! Renasc culturile de cânepă pentru agricultori

Guvernul a aprobat recent modificarea Regulamentului privind reglementarea activităților de cultivare a plantelor care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope, deschizând astfel drumul pentru cultivarea cânepei industriale în scopuri economice și ecologice. Această schimbare va permite agricultorilor să cultive cânepă pentru producerea de semințe, fibre și ulei, culturi cu multiple beneficii pentru agricultură, economie și mediu.

Potrivit noilor reglementări, fermierii care doresc să cultive cânepă vor trebui să depună o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor și să furnizeze documente care să ateste legalitatea terenului agricol și contractele de valorificare a producției. De asemenea, aceștia vor fi obligați să țină un registru de evidență și trasabilitate a producției recoltate și comercializate.

Cultivarea cânepei va fi permisă doar pentru soiurile înregistrate în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova sau în cataloagele naționale ale țărilor membre ale Uniunii Europene.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat importanța acestei noi oportunități economice, îndemnând comunitatea de afaceri și Camera de Comerț și Industrie să sprijine promovarea cânepei industriale. „Aceasta este o oportunitate excelentă pentru mediul de afaceri din Republica Moldova, fermieri și producători de componente din cânepă”, a declarat Recean.

Cânepa industrială este o cultură profitabilă și ușor de întreținut, având un ciclu de creștere de doar 90 de zile, ceea ce permite obținerea a două-trei recolte pe an. În plus, cânepa are un impact pozitiv asupra mediului, captând cantități mari de dioxid de carbon și contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hotarire #cultivare #canabis #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.