Patria canabisului în Republica Moldova! Renasc culturile de cânepă pentru agricultori

Guvernul a aprobat recent modificarea Regulamentului privind reglementarea activităților de cultivare a plantelor care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope, deschizând astfel drumul pentru cultivarea cânepei industriale în scopuri economice și ecologice. Această schimbare va permite agricultorilor să cultive cânepă pentru producerea de semințe, fibre și ulei, culturi cu multiple beneficii pentru agricultură, economie și mediu.

Potrivit noilor reglementări, fermierii care doresc să cultive cânepă vor trebui să depună o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor și să furnizeze documente care să ateste legalitatea terenului agricol și contractele de valorificare a producției. De asemenea, aceștia vor fi obligați să țină un registru de evidență și trasabilitate a producției recoltate și comercializate.

Cultivarea cânepei va fi permisă doar pentru soiurile înregistrate în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova sau în cataloagele naționale ale țărilor membre ale Uniunii Europene.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat importanța acestei noi oportunități economice, îndemnând comunitatea de afaceri și Camera de Comerț și Industrie să sprijine promovarea cânepei industriale. „Aceasta este o oportunitate excelentă pentru mediul de afaceri din Republica Moldova, fermieri și producători de componente din cânepă”, a declarat Recean.

Cânepa industrială este o cultură profitabilă și ușor de întreținut, având un ciclu de creștere de doar 90 de zile, ceea ce permite obținerea a două-trei recolte pe an. În plus, cânepa are un impact pozitiv asupra mediului, captând cantități mari de dioxid de carbon și contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hotarire #cultivare #canabis #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.