Când va trece Moldova la moneda de referință euro. Explicația bancherului șef

Euro ar putea deveni moneda de referință a BNM pentru intervenții pe piața valutară, stabilirea cursului de schimb și stocarea rezervelor valutare, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Draagu la prezentarea Raportului supra inflației.

Anca Dragu a explicat că, în prezent, intervențiile și cotarea cursului de schimb sunt realizate în raport cu dolarul american, însă există o posibilitate de a trece la utilizarea directă a euro, având în vedere că cel mai mare volum de comerț al Republicii Moldova este realizat cu statele din Uniunea Europeană. Conform datelor, peste 65% din comerțul exterior al Moldovei are loc cu țările UE. În acest context, Dragul a subliniat că trecerea la euro ca monedă de bază pentru tranzacții, intervenții și rezerve ar fi un pas natural și logic.

Guvernatoarea BNM a precizat că până la sfârșitul anului vor fi oferite mai multe detalii despre această propunere.

”Acest proces ar aduce beneficii atât populației, cât și mediului de afaceri din țară, consolidând în același timp stabilitatea financiară și subliniind angajamentul Republicii Moldova de a continua integrarea europeană”, a punctat Dragu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #moneda #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.