Patru țări NATO nu au învățat lecția Germaniei: Depind încă de Putin și Rusia

La intrarea în primăvara anului 2023, țările Uniunii Europene au perspective mai liniștitoare față de rezervele și importurile de gaze naturale, mai ales prin prisma faptului că prețurile au scăzut considerabil. O analiză a Centrului privind politica energetică globală al Universității Columbia, Statele Unite, dezvăluie faptul că patru țări NATO și UE nu au învățat lecția Germaniei, privind dependența de Rusia.

Astfel, studiul prezintă faptul că Franța, Belgia, Țările de Jos și Spania și-au mărit importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia în 2022 cu aproape o treime, potrivit Energy Policy.

Însă cel mai important lucru pentru Europa este faptul că prețul GNL a scăzut foarte mult, de la 100 de dolari pe un milion de unități termice britanice (mmBtu) în 2022 la numai 13-15 dolari/mmBtu, la începutul lunii aprilie 2023.

au ajutat țările UE să compenseze scăderea aprovizionării cu gaze din conductele rusești în 2022, în mod ironic, o parte din acest GNL este rusesc. Țările UE – în special Belgia, Franța, Țările de Jos și Spania – au crescut importurile de GNL din Rusia cu aproximativ o treime în 2022, la 19 miliarde de metri cubi, părând că nu vor să învețe lecția dependenței Germaniei de gazele Moscovei, care în august 2022 a renunțat total la ele.

Cu aceasta ca fundal, politicienii europeni au început să vorbească despre restricționarea GNL rusesc, propunând ca guvernele UE să poată limita temporar licitarea inițială pentru capacitatea de livrări de GNL rusesc.

Marea Britanie și Lituania au încetat să mai importe GNL rusesc în 2022. Germania a declarat ferm că niciun GNL rusesc nu va fi regazeificat în terminalele sale.

UE pare pe cale să-și pună capăt dependenței de gaze rusești până în 2027. Pe baza fluxurilor actuale, gazele rusești combinate și GNL în 2023 ar fi de aproximativ 40 de miliarde de metri cubi pe an (bcm/an), echivalentul a aproximativ 25% din nivelurile din 2021 sau 11% din cererea anuală estimată de gaze din UE.

Întrebarea este dacă această tendință de reducere a dependenței de gazul rusesc poate fi accelerată fără a răni Europa. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), a remarcat recent că „nu am ieșit încă din pădure”, cu piețele de gaze încă considerabil strânse în 2023.

Oprirea importurilor rusești de GNL în UE ar putea avea rezultate diferite pentru piețele globale de gaze, de la relativ benigne la potențial perturbatoare. Dar GNL rusesc (45 de miliarde de metri cubi în 2022) este necesar pentru balanța globală a gazelor, pentru a evita revenirea prețurilor vertiginoase.

#NATO #tari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.