Patru țări NATO nu au învățat lecția Germaniei: Depind încă de Putin și Rusia

La intrarea în primăvara anului 2023, țările Uniunii Europene au perspective mai liniștitoare față de rezervele și importurile de gaze naturale, mai ales prin prisma faptului că prețurile au scăzut considerabil. O analiză a Centrului privind politica energetică globală al Universității Columbia, Statele Unite, dezvăluie faptul că patru țări NATO și UE nu au învățat lecția Germaniei, privind dependența de Rusia.

Astfel, studiul prezintă faptul că Franța, Belgia, Țările de Jos și Spania și-au mărit importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia în 2022 cu aproape o treime, potrivit Energy Policy.

Însă cel mai important lucru pentru Europa este faptul că prețul GNL a scăzut foarte mult, de la 100 de dolari pe un milion de unități termice britanice (mmBtu) în 2022 la numai 13-15 dolari/mmBtu, la începutul lunii aprilie 2023.

au ajutat țările UE să compenseze scăderea aprovizionării cu gaze din conductele rusești în 2022, în mod ironic, o parte din acest GNL este rusesc. Țările UE – în special Belgia, Franța, Țările de Jos și Spania – au crescut importurile de GNL din Rusia cu aproximativ o treime în 2022, la 19 miliarde de metri cubi, părând că nu vor să învețe lecția dependenței Germaniei de gazele Moscovei, care în august 2022 a renunțat total la ele.

Cu aceasta ca fundal, politicienii europeni au început să vorbească despre restricționarea GNL rusesc, propunând ca guvernele UE să poată limita temporar licitarea inițială pentru capacitatea de livrări de GNL rusesc.

Marea Britanie și Lituania au încetat să mai importe GNL rusesc în 2022. Germania a declarat ferm că niciun GNL rusesc nu va fi regazeificat în terminalele sale.

UE pare pe cale să-și pună capăt dependenței de gaze rusești până în 2027. Pe baza fluxurilor actuale, gazele rusești combinate și GNL în 2023 ar fi de aproximativ 40 de miliarde de metri cubi pe an (bcm/an), echivalentul a aproximativ 25% din nivelurile din 2021 sau 11% din cererea anuală estimată de gaze din UE.

Întrebarea este dacă această tendință de reducere a dependenței de gazul rusesc poate fi accelerată fără a răni Europa. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), a remarcat recent că „nu am ieșit încă din pădure”, cu piețele de gaze încă considerabil strânse în 2023.

Oprirea importurilor rusești de GNL în UE ar putea avea rezultate diferite pentru piețele globale de gaze, de la relativ benigne la potențial perturbatoare. Dar GNL rusesc (45 de miliarde de metri cubi în 2022) este necesar pentru balanța globală a gazelor, pentru a evita revenirea prețurilor vertiginoase.

#NATO #tari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI