Pe ce bani trăiește Natalia Gavrilița: Eu am economii. Salariul de circa 15 mii de lei nu-i prea ajunge

Premierul Natalia Gavrilița a fost invitata emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, unde a vorbit despre salariu, economii, dar și despre factura la gaz despre care nu dorește să ofere detalii și desigur, despre majorarea salariilor judecătorilor.

În cadrul emisiunii, șefa Guvernului a recunoscut că salariul de circa 15 mii de lei nu-i prea ajunge să trăiască și că își acoperă cheltuielile din economiile pe care le are din perioada în care lucra peste hotare.

„Eu am economii, dar am și o pasiune pentru sectorul public. Am lucrat în străinătate am pus bani de-o parte, apoi am revenit în sectorul public după care iar am plecat”, a explicat Natalia Gavrilița.

De asemenea, Natalia Gavrilița a fost întrebată despre salariile unor funcționari publici, care ridică și peste 100 de mii de lei pe lună, șefa Executivului nu a mai spus despre necesitatea revizuirii și, eventual, reducerii acestora.

„Noi nu credem în reducerea salariilor, ci în creșterea salariilor și responsabilizarea celor cu salarii mari. Dacă vrem să eliminăm corupția, trebuie să asigurăm salarii mari. Am început un proces de responsabilizare a autorităților de reglementare, pentru că ei au salarii mari, de deciziile acestor autorități depinde economia țării, administrarea politică și juridică a țării, aceste salarii sunt justificate dacă aceste persoane nu sunt implicate în acte de corupție. Am inițiat un grup de lucru pentru revizuirea întregului sistem sa salarizare”, a spus Natalia Gavrilița.

În ceea ce privește salariile judecătorilor de la Curtea Constituțională (CC), inițiativă care a generat un val de revolte în societate, acestea ar putea fi totuși majorate dar nu cu cât s-a vrut inițial.

„În ceea ce ține de salariile judecătorilor de la CC, era vorba despre mai multe amendamente care țineau de valoarea de referință, clasa de salarizare și sporurile la salariu. Avizul negativ al Guvernului a fost pe amendamentul ce viza sporul salarial. Decizia Parlamentului a fost să nu întoarcă acest amendament la Guvern și să reexamineze celelalte două amendamente”, a declarat Natalia Gavrilița.

Anterior, Parlamentul a aprobat unele amendamente la Legea bugetar-fiscală pentru anul viitor, printre care se prevedea și majorarea salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională cu până la 100%. Sau până la peste 80 de mii de lei. Amendamentul respectiv a fost votat chiar dacă a fost avizat negativ de Guvern și a generat reacții critice din partea societății civile. Ulterior, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a restituit Parlamentului Legea respectivă.

#salariu #economii #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.