Dacia, cea mai vândută mașină din Franța în 2021. Le-a detronat pentru prima oară pe Renault și Peugeot

Dacia a vândut în 2021 aproape 100.000 de mașini noi persoanelor fizice din Franța, devansând pentru prima oară în istorie mărcile Renault și Peugeot.

Cu 99.698 vehicule vândute până la 20 decembrie Dacia se află în topul vânzărilor către persoane fizice din acest an, conform cifrelor furnizate de Autoways, o societate specializată în piața auto, care a anunțat că aceste cifre nu se pot schimba semnificativ până la 31 decembrie. În ceea ce privește Dacia Sandero, aceasta nu se mai mulțumește să domine piața persoanelor fizice din Franța, ci pur și simplu zboară peste ea. Până la 20 decembrie, dealerii livraseră clienților 66.350 de exemplare ale mașinii Dacia ceea ce reprezintă de trei ori mai mult decât modelul similar al Renault, Clio, care a comericializat doar 20.954 de unități. Marca românească se află înaintea celor autohtone. Astfel, în 2021 Renault a vândut persoanelor fizice 91.246 de unități, Peugeot, 87.524 de unități, iar Citroën a înmatriculat 51.972 de mașini, aproape de două ori mai puține decât Dacia. Această performanță îi permite producătorului român să preia 14,4% din cota de piață pentru persoane fizice, în primele unsprezece luni ale anului. Asta în condițiile în care, Renault a înregistrat o cotă de piață de 13,6%, iar Peugeot de 13,3%. Piața persoanelor fizice reprezintă 44% din vânzările de mașini noi în acest an din Franța, restul fiind repartizat în principal între achiziționarea de vehicule de companie și companiile de închiriere pe termen scurt și lung.

Fenomenul Dacia nu este chiar o surpriză: în 2020 Sandero era deja „mașina preferată a francezilor”, iar marca s-a concentrat mereu pe această piață privată. Dar alte modele permit acum mărcii să se impună: SUV-ul Duster rămâne în top 10 al celor mai bune vânzări ale anului, rivalizează în volum cu Renault Captur, totuși unul dintre cele mai populare modele ale francezilor. Spring, primul produs 100% electric al mărcii, a avut, de asemenea, un început comercial promițător, cu aproape 9.000 de vânzări în acest an.

#peugeot #vanzari #Renault #auto #Dacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.