Pe fondul crizei gazelor din Europa, SUA au devenit luna trecută cel mai mare exportator mondial de gaze lichefiate

Pentru prima dată în istorie, SUA au devenit luna trecută cel mai mare exportator mondial de gaze lichefiate, în condiţiile în care au explodat livrările spre Europa, transmite Bloomberg.

În luna decembrie 2021, livrările de gaze lichefiate de la facilităţile americane le-au depăşit pe cele din Qatar, după o creştere explozivă a livrărilor de la terminalele Sabine Pass şi Freeport, arată datele analizate de Bloomberg.

Revoluţia gazelor de şist, la care se adaugă şi investiţiile de miliarde de dolari în facilităţi de lichefiere a gazelor, au transformat SUA dintr-un importator într-un exportator net de gaze lichefiate în mai puţin de un deceniu. Producţia de gaze a SUA a crescut cu aproximativ 70% comparativ cu situaţia din 2010 iar la finele acestui an SUA ar urma să deţină cele mai mari capacităţi de export de gaze lichefiate din lume, după ce va deveni funcţional terminalul Calcasieu Pass al firmei Venture Global.

Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că poziţia de lider mondial ocupată de SUA pe segmentul exporturilor de gaze lichefiate va fi una de scurtă durată. Exporturile americane au fost cu puţin peste cele ale Qatarului sau Australiei iar orice eventuale probleme care să afecteze producţia va modifica clasamentul. În plus, pe termen mediu Qatarul are în vedre un uriaş proiect de export de gaze lichefiate, care ar urma să devină funcţional la finele acestui deceniu, care va cimenta şi mai mult poziţia de lider a Qatarului în ceea ce priveşte exporturile de gaze lichefiate.

Qatarul şi SUA vor concura pentru titlul de cel mai mare producător mondial de gaze lichefiate în următorul deceniu”, a estimat Muqsit Ashraf, director la firma de consultanţă Accenture.

Între timp însă creşterea exporturilor americane de gaze lichefiate va ajuta la rezolvarea unui deficit global de aprovizionare. Europa se confruntă cu o criză a gazelor în sezonul de iarnă în condiţiile în care firmele de utilităţi au probleme cu stocurile reduse de gaze. În luna decembrie 2021, clienţii de peste hotare au achiziţionat 13% din producţia de gaze a SUA, ceea ce înseamnă o creştere de şapte ori comparativ cu situaţia din urmă cu cinci ani, când nu exista o mare parte din infrastructura necesară pentru a exporta gaze lichefiate.

Datele colectate de Bloomberg mai arată că în 2021 terminalele de export de gaze lichefiate din SUA au trimis un număr record de 1.043 de cargouri cu gaze lichefiate şi aproape jumătate din aceste nave au mers spre statele din Asia în timp ce o treime au mers spre destinaţii din Europa.

#LNG #export #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.