Pensia de stat, tot mai nesigură? Plugaru spune că formula ar putea fi revizuită

02 Oct. 2026, 12:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Oct. 2026, 12:37 // Actual //  Ursu Victor

Sistemul public de pensii ar putea avea nevoie, în perspectivă, de o revizuire a formulei de calcul, pe fondul dezechilibrului dintre numărul salariaților și cel al pensionarilor, a declarat ministrul Muncii, Natalia Plugaru, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Întrebată cine va putea susține financiar pensiile peste aproximativ 20 de ani, în condițiile în care tot mai puțini salariați ar putea reveni la un număr tot mai mare de pensionari, Plugaru a admis că, la un moment dat, statul ar putea fi nevoit să intervină asupra formulei actuale.

„Asta ar însemna, într-adevăr, la un moment dat, să intervenim și la formula de calcul. Cât contribuim la bugetul asigurărilor sociale, ar putea fi, la un moment dat, nevoie să revedem acest lucru, să revedem formula de calcul a pensiei”, a declarat ministrul.

Potrivit Nataliei Plugaru, o altă direcție discutată este dezvoltarea pilonilor II și III de pensii, care ar permite cetățenilor să contribuie suplimentar la fonduri private și să beneficieze, la pensionare, de venituri în plus față de pensia de stat.

Plugaru a menționat că despre această reformă se discută de mai mulți ani, însă implementarea întârzie. Potrivit ei, partea ce ține de pensiile private intră în responsabilitatea Comisiei Naționale a Pieței Financiare, în timp ce Ministerul Muncii gestionează în principal sistemul public de pensii.

Ministrul consideră că dezvoltarea pensiilor private ar putea fi una dintre soluțiile pentru viitor, oferindu-le oamenilor posibilitatea de a-și diversifica sursele de venit după atingerea vârstei de pensionare.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.