Pensia de stat, tot mai nesigură? Plugaru spune că formula ar putea fi revizuită

02 Oct. 2026, 12:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Oct. 2026, 12:37 // Actual //  Ursu Victor

Sistemul public de pensii ar putea avea nevoie, în perspectivă, de o revizuire a formulei de calcul, pe fondul dezechilibrului dintre numărul salariaților și cel al pensionarilor, a declarat ministrul Muncii, Natalia Plugaru, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Întrebată cine va putea susține financiar pensiile peste aproximativ 20 de ani, în condițiile în care tot mai puțini salariați ar putea reveni la un număr tot mai mare de pensionari, Plugaru a admis că, la un moment dat, statul ar putea fi nevoit să intervină asupra formulei actuale.

„Asta ar însemna, într-adevăr, la un moment dat, să intervenim și la formula de calcul. Cât contribuim la bugetul asigurărilor sociale, ar putea fi, la un moment dat, nevoie să revedem acest lucru, să revedem formula de calcul a pensiei”, a declarat ministrul.

Potrivit Nataliei Plugaru, o altă direcție discutată este dezvoltarea pilonilor II și III de pensii, care ar permite cetățenilor să contribuie suplimentar la fonduri private și să beneficieze, la pensionare, de venituri în plus față de pensia de stat.

Plugaru a menționat că despre această reformă se discută de mai mulți ani, însă implementarea întârzie. Potrivit ei, partea ce ține de pensiile private intră în responsabilitatea Comisiei Naționale a Pieței Financiare, în timp ce Ministerul Muncii gestionează în principal sistemul public de pensii.

Ministrul consideră că dezvoltarea pensiilor private ar putea fi una dintre soluțiile pentru viitor, oferindu-le oamenilor posibilitatea de a-și diversifica sursele de venit după atingerea vârstei de pensionare.

14 Oct. 2026, 13:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2026, 13:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile gazelor naturale în Europa au atins cele mai ridicate niveluri din decembrie 2022, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind aprovizionarea cu energie în pragul iernii. Cotațiile de referință de la hubul olandez TTF au urcat la aproape 86 de euro/MWh, după șase ședințe consecutive de creștere, acumulând un avans de aproape 18% de la începutul lunii octombrie.

Miercuri dimineață, contractele futures cu livrare în luna următoare se tranzacționau la 85,97 euro/MWh, în creștere cu 1,9%. Scumpirea vine într-un moment delicat pentru piața energetică europeană, afectată simultan de tensiunile geopolitice, nivelul redus al rezervelor de gaze și apropierea sezonului rece.

Ultima escaladare a ostilităților din Orientul Mijlociu, inclusiv atacurile rebelilor houthi susținuți de Iran asupra Arabiei Saudite, a amplificat incertitudinile privind livrările de petrol și gaze din regiunea Golfului Persic. Perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) riscă să intensifice concurența dintre Europa și Asia pentru volumele disponibile pe piața internațională.

Situația este complicată de nivelul neobișnuit de scăzut al rezervelor europene. La 11 octombrie, depozitele subterane de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 74%, comparativ cu media de 89% înregistrată în aceeași perioadă a ultimilor cinci ani. Diferența de 15 puncte procentuale reduce marja de siguranță a continentului în eventualitatea unei ierni geroase sau a unor noi întreruperi de aprovizionare.

Primele temperaturi mai scăzute, prognozate pentru săptămâna viitoare, ar putea reprezenta un test important pentru piață. În sezonul de încălzire, consumul de gaze în Europa se poate dubla față de perioadele cu temperaturi ridicate, ceea ce exercită o presiune suplimentară asupra prețurilor și a stocurilor.

La dificultățile geopolitice se adaugă și problemele tehnice din Norvegia, unul dintre principalii furnizori de gaze ai Europei. Capacitatea de procesare a uzinei Kårstø va rămâne redusă până miercuri, iar lucrări de mentenanță sunt programate și la zăcământul Troll.

În același timp, livrările de GNL către nord-vestul Europei au coborât la 175,57 milioane de metri cubi pe zi, cu 6,2% sub media ultimelor 30 de zile. Fluxurile de gaze din Norvegia către Marea Britanie și terminalele din nord-vestul continentului au constituit aproximativ 338,8 milioane de metri cubi pe zi.

Scumpirea gazelor amplifică și riscurile inflaționiste într-o economie europeană deja vulnerabilă. Costurile ridicate ale energiei pot afecta industria, transporturile și cheltuielile gospodăriilor, în timp ce perspectivele de reducere a prețurilor rămân incerte.

Există totuși și factori care ar putea tempera presiunile. Meteorologii anticipează un episod puternic El Niño, care ar putea contribui la o iarnă mai caldă decât în mod obișnuit în anumite regiuni ale Asiei. O eventuală reducere a cererii asiatice de energie ar elibera volume suplimentare de GNL pentru piața europeană.

Analiștii RBC Capital Markets avertizează însă că evoluția vremii rămâne dificil de anticipat, iar prețurile gazelor în Europa ar putea rămâne ridicate pe tot parcursul iernii 2026–2027. O eventuală relaxare este posibilă ulterior, odată cu intrarea în exploatare a unor noi capacități globale de producere a gazelor naturale lichefiate.

Pentru Republica Moldova, care depinde de achizițiile de gaze de pe piețele externe, noul val de scumpiri reprezintă un risc suplimentar pentru costurile de aprovizionare.