Pericol de blackout în vară! Guvernul, prins în capcana propriilor decizii populiste - Slusari

Prețul mediu ponderat de achiziționare a energiei electrice pentru luna aprilie este estimat la aproximativ 108 euro per MWh, cu circa 37 euro mai puțin decât valoarea actuală reflectată în tarif, anunță Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom.

Slusari subliniază că Energocom depune eforturi considerabile pentru a asigura aprovizionarea constantă și la prețuri competitive a energiei electrice, ceea ce ar putea permite o reducere a tarifelor pentru consumatori.

În același timp, el critică acțiunile guvernului, menționând că la 16 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să acceseze mecanismele europene de protecție civilă, solicitând asistență internațională pentru instalarea a 10 centrale electrice mici și a unei centrale mari cu turbină pe gaz. Potrivit lui Slusari, cele 10 centrale mici ar fi putut deveni funcționale deja în această vară și ar fi acoperit aproximativ 20% din consumul zilnic mediu de electricitate.

Cu toate acestea, guvernul ar fi abandonat această inițiativă, preferând să utilizeze resursele financiare oferite de Uniunea Europeană exclusiv pentru compensații populiste, neglijând investițiile în infrastructură energetică durabilă.

Slusari avertizează asupra unui posibil deficit de energie electrică începând cu a doua jumătate a lunii mai, cauzat de creșterea consumului pe fondul temperaturilor ridicate și de situația complicată din regiune, generată de războiul din Ucraina. Acesta își exprimă îngrijorarea că autoritățile ar putea fi obligate fie să revină la contracte problematice cu centrala electrică din Transnistria (Centrala de la Cuciurgan), fie să solicite din nou sprijin financiar UE pentru compensații suplimentare, ceea ce ar putea avea repercusiuni politice grave în context electoral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #Energie #preturi #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional avertizează că Republica Moldova colectează semnificativ mai puține venituri fiscale comparativ cu alte state cu nivel similar de dezvoltare, iar acest lucru se datorează unui sistem fiscal complex și distorsionant. Concluziile se regăsesc în raportul FMI publicat la finalul misiunii de evaluare desfășurate în Republica Moldova.

Potrivit experților FMI, pentru a reduce costurile de conformare fiscală și pentru a susține creșterea economică, reformele trebuie să vizeze, în primul rând, simplificarea sistemului fiscal și eliminarea măsurilor de stimulare fiscală ineficiente. FMI indică drept exemplu scutirile și cotele reduse de TVA, care afectează eficiența proceselor de producție și nu sunt direcționate către categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Fondul subliniază că extinderea bazei de impozitare trebuie realizată concomitent cu îmbunătățirea administrării fiscale. Acest lucru presupune utilizarea mai largă a controalelor bazate pe analiza riscurilor și aplicarea unor metode moderne de asigurare a disciplinei fiscale, astfel încât să fie colectate venituri suplimentare fără a penaliza contribuabilii corecți.

În același timp, FMI menționează că reformele fiscale ar trebui să genereze, încă din faza inițială, venituri suficiente pentru a acoperi cel puțin costurile anticipate ale reformei administrației publice. Pe termen mediu, însă, vor fi necesare surse suplimentare de venit pentru a garanta sustenabilitatea bugetului de stat.

Experții FMI atrag atenția că o eventuală creștere a poverii fiscale totale va impune revizuirea gradului de progresivitate a impozitelor pe venit și pe avere, pentru a asigura un echilibru între consolidarea bugetară și echitatea socială.