Pericol de blackout în vară! Guvernul, prins în capcana propriilor decizii populiste - Slusari

Prețul mediu ponderat de achiziționare a energiei electrice pentru luna aprilie este estimat la aproximativ 108 euro per MWh, cu circa 37 euro mai puțin decât valoarea actuală reflectată în tarif, anunță Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom.

Slusari subliniază că Energocom depune eforturi considerabile pentru a asigura aprovizionarea constantă și la prețuri competitive a energiei electrice, ceea ce ar putea permite o reducere a tarifelor pentru consumatori.

În același timp, el critică acțiunile guvernului, menționând că la 16 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să acceseze mecanismele europene de protecție civilă, solicitând asistență internațională pentru instalarea a 10 centrale electrice mici și a unei centrale mari cu turbină pe gaz. Potrivit lui Slusari, cele 10 centrale mici ar fi putut deveni funcționale deja în această vară și ar fi acoperit aproximativ 20% din consumul zilnic mediu de electricitate.

Cu toate acestea, guvernul ar fi abandonat această inițiativă, preferând să utilizeze resursele financiare oferite de Uniunea Europeană exclusiv pentru compensații populiste, neglijând investițiile în infrastructură energetică durabilă.

Slusari avertizează asupra unui posibil deficit de energie electrică începând cu a doua jumătate a lunii mai, cauzat de creșterea consumului pe fondul temperaturilor ridicate și de situația complicată din regiune, generată de războiul din Ucraina. Acesta își exprimă îngrijorarea că autoritățile ar putea fi obligate fie să revină la contracte problematice cu centrala electrică din Transnistria (Centrala de la Cuciurgan), fie să solicite din nou sprijin financiar UE pentru compensații suplimentare, ceea ce ar putea avea repercusiuni politice grave în context electoral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #Energie #preturi #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.