Pericol de blackout în vară! Guvernul, prins în capcana propriilor decizii populiste - Slusari

Prețul mediu ponderat de achiziționare a energiei electrice pentru luna aprilie este estimat la aproximativ 108 euro per MWh, cu circa 37 euro mai puțin decât valoarea actuală reflectată în tarif, anunță Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom.

Slusari subliniază că Energocom depune eforturi considerabile pentru a asigura aprovizionarea constantă și la prețuri competitive a energiei electrice, ceea ce ar putea permite o reducere a tarifelor pentru consumatori.

În același timp, el critică acțiunile guvernului, menționând că la 16 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să acceseze mecanismele europene de protecție civilă, solicitând asistență internațională pentru instalarea a 10 centrale electrice mici și a unei centrale mari cu turbină pe gaz. Potrivit lui Slusari, cele 10 centrale mici ar fi putut deveni funcționale deja în această vară și ar fi acoperit aproximativ 20% din consumul zilnic mediu de electricitate.

Cu toate acestea, guvernul ar fi abandonat această inițiativă, preferând să utilizeze resursele financiare oferite de Uniunea Europeană exclusiv pentru compensații populiste, neglijând investițiile în infrastructură energetică durabilă.

Slusari avertizează asupra unui posibil deficit de energie electrică începând cu a doua jumătate a lunii mai, cauzat de creșterea consumului pe fondul temperaturilor ridicate și de situația complicată din regiune, generată de războiul din Ucraina. Acesta își exprimă îngrijorarea că autoritățile ar putea fi obligate fie să revină la contracte problematice cu centrala electrică din Transnistria (Centrala de la Cuciurgan), fie să solicite din nou sprijin financiar UE pentru compensații suplimentare, ceea ce ar putea avea repercusiuni politice grave în context electoral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #Energie #preturi #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să se recupereze după șocurile din ultimii ani, însă rămâne vulnerabilă la riscuri externe și la probleme structurale interne, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI), după finalizarea consultărilor Articolului IV pentru 2025.

Potrivit evaluării FMI, PIB-ul Moldovei ar urma să crească cu 2,7% în 2025 și cu 2,3% în 2026, susținut de o recoltă agricolă bună, cerere internă robustă și finanțări substanțiale din partea Uniunii Europene. Cu toate acestea, exporturile slabe continuă să frâneze avansul economic și să adâncească deficitul de cont curent.

Experții FMI estimează că deficitul fiscal se va majora până la 4,8% din PIB în 2026, pe fondul creșterii cheltuielilor de capital și al unor majorări ale cheltuielilor curente. Instituția consideră însă că un deficit temporar mai ridicat este justificat pentru a sprijini tranziția către o creștere bazată pe investiții.

Totodată, FMI recomandă autorităților să mobilizeze venituri suplimentare și să îmbunătățească managementul finanțelor publice, în special în contextul reducerii treptate a finanțărilor concesionale. Directorii executivi au salutat reforma planificată a salarizării în sectorul public, subliniind că aceasta trebuie acoperită din venituri interne suplimentare.

Inflația este prognozată să rămână în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei (5% ±1,5%) în 2026. FMI apreciază reacția promptă a BNM la șocul energetic din 2025, dar recomandă menținerea unei politici monetare prudente, dependentă de evoluția inflației și a creșterii economice.

Instituția sugerează că rezervele minime obligatorii, în prezent ridicate, ar putea fi reduse după disiparea riscurilor inflaționiste și încurajează consolidarea independenței băncii centrale.

FMI constată că sectorul bancar rămâne sănătos, însă avertizează asupra creșterii rapide a creditării și a scumpirii accelerate a locuințelor. În acest context, experții recomandă monitorizare atentă și întărirea măsurilor macroprudențiale pentru limitarea riscurilor.

Autoritățile sunt îndemnate să continue reformele în supravegherea bazată pe risc, managementul crizelor și combaterea spălării banilor.

FMI subliniază că Moldova trebuie să continue consolidarea securității energetice, în contextul vulnerabilității la șocuri de aprovizionare și volatilitatea prețurilor la electricitate.

De asemenea, instituția cere progrese decisive în reformele de guvernanță și anticorupție pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și protejarea resurselor publice.

Printre priorități se mai numără: creșterea participării pe piața muncii, reducerea nepotrivirilor de competențe și îmbunătățirea infrastructurii și a mediului investițional.

FMI avertizează că balanța riscurilor este înclinată negativ pentru creșterea economică și pozitiv pentru inflație. Principalele pericole vin din războiul din Ucraina, evoluțiile geopolitice și eventuale întârzieri în implementarea Planului de Creștere al UE sau utilizarea ineficientă a fondurilor europene.

Directorii FMI au menționat că un nou program cu Fondul ar putea revigora agenda de reforme și sprijini parcursul european al Republicii Moldova.

Următoarea consultare Articolul IV este programată, conform ciclului standard, peste 12 luni.