Pericolul de a fi între Putin și Occident: Țări care nu vor să lovească Rusia

Unul dintre scopurile unei reuniuni internaționale la vârf, precum summit-ul G7, în timp de război este ”fotografia de familie” – sau mai degrabă, unitatea armonioasă și hotărâtă pe care este menită să o prezinte.

În prezent, există multe țări nealiniate care se află între Putin și Occident, practic dincolo de tranșeele războiului dintre Rusia și Ucraina.
În această situație sunt state din Scandinavia, Africa, Asia și America Latină, dar și din Balcani, care sunt în poziția de a alege să sprijine Occidentul în ajutorul său acordat Ucrainei, să stabilească sancțiuni economice împotriva Rusiei sau să rămână neutre, potrivit unei analize din Bloomberg.

Grupul G7 care s-a reunit în Germania, în această săptămână, a reprezentat forumul celor mai bogate țări din lume. Fotografia a semnalat un front puternic și unit împotriva președintelui rus Vladimir Putin, care a participat la aceste summit-uri când ele erau denumite G8, până când a fost exclus, după primul atac al Moscovei asupra Ucrainei din 2014.

Acum, la întâlnirea G7 au fost prezente ca invitate și alte state partenere din așa-numitul Global South (Sudul Global), Africa de Sud, Senegal, Argentina, precum și Indonezia și India, gazdele de anul acesta și din 2023 ale viitorului summit G20.

Gazda G7, cancelarul german, Olaf Scholz, i-a invitat pe oaspeți să-și îndemne țările și continentele să se alăture Occidentului pentru a rezista în fața agresiunii lui Putin, dar și autocraților din întreaga lume, printre care și China.

Trebuie menționat faptul că în timpul Războiului Rece, aceste țări au făcut parte din grupul țărilor nealiniate. Ele nu s-au alăturat nici grupului țărilor democrate și nici al celor comuniste.

Astăzi, din nou, multe țări din Asia, Africa și America de Sud nu sunt tocmai entuziasmate să ajute Occidentul să-l înfrunte pe Putin, în ceea ce ei văd un război regional îndepărtat, care nu le privește.

Miopia lui Erdogan provocată de Putin?

Urmează summitul NATO de la Madrid, unde vor fi împreună 30 de membri. Însă, ca și în alte familii, alianța suferă de tensiuni. Turcia, în special, a fost întotdeauna un aliat dificil.
De la atacul lui Putin din Ucraina, Turcia a încercat un ”act de echilibru” diplomatic între Rusia și Ucraina, care a devenit ”o înclinație spre Moscova”, potrivit analistului Yevghenia Gaber de la think-tank-ul Atlantic Council din Statele Unite.

Din cauza ”miopiei” lui Erdogan, Turcia se află pe un pământ al nimănui. Din punct de vedere geopolitic, țata nu este pe deplin în Occident, nici în afară, nici total autocratică, nici demnă de încredere, nici ostilă.

Și alte state sunt într-o poziție asemănătoare: mai multe din Balcani: Ucraina, Moldova și Georgia, care vor să adere la UE, dar știu că trebuie să aștepte poate chiar decenii. Mai este Serbia, care se poziționează între Europa și Rusia. În plus, sunt multe alte țări nealiniate din Asia, Africa și America de Sud.

Liderii occidentali trebuie să scoată restul lumii nealiniate din acest pământ al nimănui. Dar ei trebuie să acorde un sprijin generos, în ajutoare financiare și alte forme, țărilor care promit să apere democrația globală împotriva autocraților de la Moscova și Beijing, Vladimir Putin și Xi Jinping.

#miopie #Turcia #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat oficial demararea lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcția unui nou segment de cale ferată în zona Văleni, raionul Cahul. Declarația a fost făcută la fața locului, unde oficialul a menționat că lucrările sunt în grafic și se desfășoară în baza proiectului aprobat.

„La sfârșitul lunii februarie vorbeam aici despre analizările de sol pentru acest viitor proiect. Astăzi suntem în faza pregătirii terenului pentru construcția efectivă a unui segment de 500 de metri de cale ferată, cu finanțare asigurată din bugetul de stat și din fondurile Guvernului Republicii Moldova pentru Căile Ferate”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Vladimir Bolea, la finalizarea lucrărilor, veniturile Căii Ferate din Moldova (CFM) ar urma să crească cu peste 56 de milioane de lei anual, datorită transferului estimat de 300.000 de tone de marfă de pe drumurile publice către transportul feroviar.

„Este un pas important pentru descongestionarea traficului rutier, dar mai ales pentru eficiența economică și ecologică a sectorului transporturilor din Republica Moldova”, a adăugat Bolea.

Segmentul nou face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a infrastructurii feroviare, în contextul semnării la 14 aprilie 2025 a unui Memorandum de Înțelegere între România și Republica Moldova, care prevede redeschiderea circulației feroviare pe tronsonul Cantemir–Fălciu, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea regională și fluxurile comerciale transfrontaliere.

Ultimele date statistice relevă că în primul trimestru al anului, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,7%, în timp ce parcursul mărfurilor (tone-kilometri) s-a prăbușit cu 29,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Transportul feroviar deține în prezent o pondere de 13,4% în structura totală a mărfurilor transportate în Moldova, semnificând un sector important, dar în dificultate.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii se ridică la peste 100 de milioane de lei.