Petrodolarul, amenințat! Rusia trece la criptomonede în comerțul cu aurul negru

Rusia folosește criptomonede în tranzacțiile de petrol cu China și India, încercând să ocolească sancțiunile impuse de statele occidentale, potrivit Reuters, care citează patru surse familiare cu acest mecanism.

Cumpărătorii chinezi și indieni plătesc petrolul rusesc către firme intermediare în yuani sau rupii.
Fondurile sunt transferate în conturi offshore și convertite în criptomonede precum Bitcoin, Ethereum sau Tether (USDT).
Ulterior, criptomonedele sunt mutate în alte conturi și schimbate pe ruble în Rusia. Deocamdată, această schemă este utilizată pentru un volum relativ mic din totalul comerțului rusesc de petrol, care, conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), valorează anual 192 de miliarde de dolari. Totuși, numărul acestor tranzacții este în creștere.

Sursele Reuters afirmă că Rusia va continua să utilizeze criptomonede în comerțul cu petrol, chiar dacă sancțiunile occidentale vor fi ridicate și companiile petroliere rusești vor avea din nou acces la dolar. Potrivit acestora, criptomonedele reprezintă un instrument rapid și eficient pentru efectuarea plăților internaționale, evitând restricțiile bancare.

În 2023, marile companii rusești din sectorul materiilor prime au început să utilizeze criptomonede pentru tranzacțiile cu China. Potrivit Bloomberg, cel puțin doi producători importanți de metale au trecut la plăți prin stablecoins (monede digitale legate de dolar, cum ar fi USDT), procesând tranzacțiile prin Hong Kong.

În plus, Rusia a folosit Tether și USDT pentru achiziționarea de tehnologii pe căi ocolite, evitând sancțiunile. Anul trecut, SUA și Marea Britanie au lansat o anchetă privind tranzacții de peste 20 de miliarde de dolari, realizate prin intermediul bursei cripto Garantex, aflată sub sancțiuni americane din 2022 și sub restricții ale UE din februarie 2024.

În martie 2025, conducerea Garantex a anunțat suspendarea activității și blocarea a peste 2,5 miliarde de ruble în portofelele cripto ale utilizatorilor ruși, ceea ce ar putea afecta serios capacitatea Rusiei de a continua tranzacțiile prin această platformă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Asia #petrol #bitcoin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli