Petrolierele fantomă ale lui Putin ar putea fi interzise în Marea Baltică

Finlanda și Regatul Unit discută despre posibilități de limitare a mișcării tancurilor petroliere fantomă din flota rusească. Aceste nave nu doar că transportă petrol, sfidând limitele de preț din Occident, dar reprezintă și o amenințare pentru mediu, deoarece majoritatea tancurilor din flotă sunt vechi și au standarde de siguranță reduse.

Reprezentanții de la Londra și Helsinki iau în considerare planuri de implicare a țărilor terțe în blocarea mișcărilor tancurilor rusești în Marea Baltică și Canalul Mânecii, a declarat ministrul finlandez de externe Elina Valtonen pentru The Guardian în timpul unei vizite în capitala britanică.

Aproximativ 100 de tancuri care transportă petrol rusesc trec pe lună prin strâmtoarea Viru (parte a Golfului Finlandei) între Finlanda și Estonia. Iarna trecută, tancurile cu vechime între 15 și 20 de ani (și fără asigurare occidentală) au reprezentat aproape 58% din exporturile rusești de petrol peste Marea Baltică (58 de milioane de barili), potrivit Kpler și un consorțiu de asigurători P&I International Group. Chiar și navele mai vechi au scos 14,8 milioane de barili.

În încercarea de a ocoli plafonul și sancțiunile occidentale, Rusia a învățat să reînregistreze rapid companiile care dețin cisterne și navele în sine. În această situație, este din ce în ce mai puțin clar cât de bine respectă tancurile și proprietarii lor măsurile de siguranță.

Există dovezi că flota din umbră ignoră cerințele companiilor de asigurări, dar este evident că în acest fel încearcă să eludeze cerințele de respectare a plafoanelor de preț, a menționat Valtonen. Prin urmare, potrivit acesteia, UE se gândește la noi sancțiuni, iar țările G7 explorează și posibilitatea de a contracara acțiunile anti-sancțiuni ale Rusiei. Ministrul a adăugat:

Luăm în considerare mai multe modalități de a îngreuna mișcarea acestor nave, ci și țărilor sub pavilionul cărora operează.

UE trebuie să colaboreze „cu parteneri și aliații din întreaga lume pentru a găsi modalități eficiente de a pune capăt acestei situații, deoarece acțiunile Rusiei nu numai că reprezintă un risc pentru mediu, ci îi permit și să continue să exporte petrol și să genereze valută pentru ea. economie”, care acum se concentrează în mare parte pe războiul cu Ucraina și confruntarea cu Occidentul.

„Vom folosi organizații internaționale și vom analiza, de asemenea, în ce măsură dreptul maritim internațional ne permite să interzicem efectiv astfel de transporturi”, a spus ministrul.

Dreptul internațional (în primul rând Convenția ONU din 1982 privind dreptul mării) asigură libertatea navigației. Prin urmare, este dificil pentru orice țară să interfereze cu circulația navelor, a recunoscut Valtonen. Dar acele legi „au fost scrise pentru o lume complet diferită de cea pe care o vedem acum”, a remarcat ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Petroliere #interdictie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că tarifele stabilite de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru tranzitul cerealelor ucrainene sunt justificate de situația financiară a întreprinderii și de necesitatea menținerii locurilor de muncă.

Bolea a declarat că CFM urmează joi, 20 august, să facă publice calculele care au stat la baza tarifelor și a respins acuzațiile potrivit cărora acestea ar fi defavoarea agenților economici moldovenești.

„Calea Ferată a Republicii Moldova a făcut calculele și are nevoie de aceste resurse, pentru că avem 3 400 de angajați care trebuie să-și câștige existența. CFM va face publică prezentarea acelor calcule. Ele nu sunt în nicio formă în detrimentul intereselor agenților economici din Republica Moldova”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, prioritatea Guvernului rămâne susținerea companiilor și exportatorilor autohtoni. Ministrul a precizat că, în cazul tranzitului cerealelor ucrainene, CFM asigură locomotivele, în timp ce vagoanele utilizate pentru transport aparțin Ucrainei.

„Tot ce înseamnă vagoane sunt din Ucraina. Nu sunt transmise vagoane din Republica Moldova pentru transportul cerealelor în Ucraina. Nu există, din informația pe care o avem la zi din partea CFM, probleme pentru agricultorii din Moldova care ar avea nevoie de vagoane”, a explicat Bolea.

Ministrul a vorbit și despre situația financiară dificilă a CFM și despre necesitatea ca întreprinderea să ajungă, în timp, nu doar la echilibrarea situației economice, ci și la majorarea salariilor angajaților.

„Astăzi, la Calea Ferată a Moldovei, probabil sunt cele mai mici salarii din economia noastră națională. Vorbim de 5 000–6 000 de lei”, a spus Bolea, subliniind că veniturile mici fac dificilă atragerea și menținerea angajaților, inclusiv a tinerilor și mecanicilor.

Declarațiile ministrului vin în contextul tensiunilor dintre autorități și agricultori privind tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova. La începutul acestei săptămâni, Asociația „Forța Fermierilor” a amenințat cu proteste de amploare dacă până la 21 august nu vor fi înregistrate progrese în trei probleme reclamate de agricultori: controlul tranzitului cerealelor ucrainene, licențierea importurilor și neadmiterea majorării TVA pentru produsele agricole.

În urma nemulțumirilor, Guvernul a anunțat că joi, 20 august, va avea loc o ședință în format extins privind tranzitul cerealelor ucrainene pe calea ferată. La discuții urmează să participe fermieri, reprezentanți ai asociațiilor agricole, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și ai Căii Ferate din Moldova.

Republica Moldova și Ucraina au ajuns, la 10 august, la un acord privind transportarea mărfurilor ucrainene pe calea ferată, pe tronsonul care traversează teritoriul țării noastre. În baza înțelegerii, Chișinăul oferă o reducere de 50% pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene.

Ucraina planifică să exporte și să transporte, în anul agricol 2026, până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. În acest context, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că lucrează la creșterea capacității CFM, astfel încât fluxurile de mărfuri să poată fi gestionate mai eficient, inclusiv cele ale agricultorilor autohtoni.