Petroliștii, luați la ”puricat”. Reguli și penalități mai aspre

Deputații PAS au elaborat un nou proiect de lege pentru reglementarea activității operatoriilor de produse petroliere. Noua lege presupune reguli mai aspre, dar și penalități mai mari.

Radu Marian, deputat PAS susține că proiectul de lege cu privire la piața petrolieră va reprezenta un prim pas spre mai multă concurență liberă, dar și eficiență în acest domeniu.

Moratoriu asupra construcțiilor stațiilor petroliere.

Numărul excesiv de mare de stații petroliere duce la cheltuieli crescânde și la o presiune mai mare pe prețurile la pompă. Republica Moldova are al treilea cel mai mic număr de mașini deservite per stație din Europa (după Grecia și Letonia), iar volumul de carburanți comercializat per stație este de câteva ori mai mic decât în țările din regiune. În orașe și în special în Chișinău, avem benzinării la fiecare pas, iar asta nu are niciun sens din punct de vedere economic. Moratoriul va fi unul temporar și va rămâne în vigoare până la elaborarea de către autorități a unor criterii mult mai stricte de construcție a acestor stații.

Totodată, urmează să fie eliminată taxa fixe pentru licenţa privind importul şi comercializarea cu ridicata de 260 mii lei anual.

Această taxă a fost introdusă ca o barieră de intrare pe piață pentru importatorii mai mici și astfel, reprezintă un obstacol pentru concurență liberă pe piață. În schimbul acestei sume fixe, se propune introducerea unei taxe de import de 10 lei per tonă. Eliminarea acestei taxe fixe va reprezenta un pas important spre apariția mai multor importatori.

Majorarea de până la 10 ori a amenzilor aplicate companiilor petroliere pentru încălcarea legislației din domeniu.

În acest moment, amenzile aplicate companiilor sunt de la 3 mii pînă la maxim 15 mii lei, o sumă simbolică în comparație cu veniturile de sute de milioane de lei pe care le înregistrează multe din aceste companii, dar și în comparație cu potențialele prejudicii pe care le poate aduce încălcarea regulilor de joc. Majorarea amenzilor va duce la responsabilizarea operatorilor de pe piață.

”În 2017, Parlamentul a votat un amendament al deputatului Andronachi, care a permis oricărui participant de pe piață să achiziționeze pe teritoriul ţării produse petroliere pentru a le vinde. Companiile mari și-au consolidat puterea, o dată ce pot vinde angro carburanți altor concurenți de pe piață, iar mulți importatori mici au dispărut”, susține Radu Marian.

În acest răstimp, numărul titularilor de licență a scăzut cu 40%, de la 37 importatori în 2018, la doar 22 în 2020. Cu toate că hotărârea de guvern nr. 1116 (2002) permite importatorilor să achiziționeze pe teritoriul ţării produse petroliere spre a le vinde, considerăm că redacția actuală a Legii 461/2011 (art. 24 şi 25) a permis oricărui agent economic să cumpere produse petroliere angro pe teritoriul ţării și să le comercializeze mai departe, fără a exista un mecanism clar de control, ceea ce majorează riscul de contrabandă și vânzările la negru de carburanți.

”Prin această prevedere, propunem revenirea la formularea legii din 2018, astfel încât vânzarea angro să se facă doar către consumatorilor finali. Prin alte cuvinte, agricultorii, companiile de transport, întreprinderile etc., vor putea în continuare achiziționa produse angro, în cazul în care vor fi consumatori finali ai produselor petroliere. Reintroducerea interdicției revânzării angro ar duce, în viziunea noastră, la majorarea numărului de importatori și a unui mediu concurențial mai dinamic”, a punctat Radu Marian

Evoluțiile pe piața internațională nu ne bucură – prețul petrolului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani, iar asta se reflectă și asupra prețurilor locale. Noi nu putem influența prețurile la nivel mondial. Dar ceea ce putem face este să îmbunătățim legislația locală pentru a aduce mai multă concurență și eficiență pe piață. Acest proiect de lege este un prim pas spre această direcție.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne un jucător modest pe piața mondială a produselor agricole și alimentare, în condițiile în care exporturile agroalimentare ale țării au totalizat aproximativ 1,84 miliarde de dolari în anul 2025. Prin comparație, Statele Unite, Brazilia și China înregistrează exporturi de zeci și chiar sute de miliarde de dolari, potrivit unui clasament prezentat de platforma GeoStatistica.

Conform graficului, Statele Unite domină clasamentul, cu exporturi agricole de 181,3 miliarde de dolari, urmate de Brazilia, cu 144,4 miliarde de dolari, și China, cu 74,8 miliarde de dolari. Pe pozițiile următoare se situează Canada, cu 66,6 miliarde de dolari, Mexicul, cu 49,9 miliarde, și Indonezia, cu 49,7 miliarde de dolari.

În top mai figurează Australia, cu exporturi de 45,8 miliarde de dolari, India, cu 45,5 miliarde, Thailanda, cu 41,8 miliarde, Franța, cu 38,7 miliarde, și Rusia, cu 28,3 miliarde de dolari.

Raportată la aceste valori, Republica Moldova exportă produse agroalimentare de aproape 99 de ori mai puțin decât Statele Unite, de 79 de ori mai puțin decât Brazilia și de aproximativ 15 ori mai puțin decât Rusia. Comparația este însă orientativă, deoarece graficul internațional nu precizează anul de referință și metodologia de calcul, în timp ce datele pentru Moldova vizează anul 2025.

Potrivit datelor UN Comtrade, exporturile agroalimentare moldovenești au atins în 2025 aproximativ 1,838 miliarde de dolari, echivalentul a aproape 49% din exporturile totale de mărfuri ale țării. Față de anul precedent, când acestea au constituit circa 1,624 miliarde de dolari, a fost înregistrată o creștere de aproximativ 13%.

Cea mai mare contribuție la exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova a avut-o răsărita, ale cărei semințe au fost exportate în valoare de 431,7 milioane de dolari. Urmează grâul, cu 180,9 milioane de dolari, rapița, cu 149,2 milioane de dolari, și vinul, cu 148,7 milioane de dolari.

Exporturile de fructe sâmburoase, inclusiv prune, cireșe, caise și piersici, au generat aproximativ 95 de milioane de dolari, în timp ce uleiul de răsărită a adus 88,7 milioane de dolari, iar merele și perele alte 73,6 milioane de dolari.

Datele scot în evidență una dintre vulnerabilitățile structurale ale sectorului agroalimentar moldovenesc: dependența ridicată de exporturile de materie primă. Numai semințele de răsărită, grâul și rapița au generat încasări de aproximativ 762 de milioane de dolari, reprezentând peste 41% din totalul exporturilor agroalimentare.

În același timp, diferența dintre exporturile de semințe de răsărită, de 431,7 milioane de dolari, și cele de ulei de răsărită, de numai 88,7 milioane de dolari, evidențiază ponderea mult mai mare a materiei prime în vânzările externe ale acestui sector. Această structură ridică problema dezvoltării capacităților de procesare și a creșterii valorii adăugate a produselor agricole moldovenești.

În ceea ce privește piețele de desfacere, Uniunea Europeană rămâne principala destinație a produselor agroalimentare din Republica Moldova, absorbind aproximativ 61,5% din exporturile sectorului în anul 2025. Turcia reprezintă o altă piață importantă, în special pentru semințele de răsărită și porumb.