Petrolul nu moare! Cererea globală de țiței și gaze va crește până în 2050

Contrar prognozelor anterioare privind o tranziție rapidă către energie curată, Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează acum că cererea globală de petrol și gaze naturale ar putea crește până în 2050, potrivit noului raport „World Energy Outlook” publicat miercuri, scrie REUTERS.

Potrivit IEA, cererea globală de petrol ar urma să atingă 113 milioane de barili pe zi până la jumătatea secolului, în creștere cu aproximativ 13% față de nivelurile din 2024. În același timp, cererea totală de energie ar putea urca cu 15% până în 2035, adică un plus de 90 exajouli, în contextul unei economii globale tot mai digitalizate și dependente de centrele de date și inteligența artificială.

Raportul IEA reprezintă o schimbare de perspectivă față de anii administrației Biden, când instituția prognoza atingerea vârfului cererii de petrol înainte de 2030 și recomanda oprirea investițiilor în proiecte noi de petrol, gaze și cărbune pentru a atinge neutralitatea climatică până la mijlocul secolului. Presiunea politică a venit în special din partea Statelor Unite, unde administrația Donald Trump a cerut o orientare mai clară către securitatea energetică și extinderea producției de hidrocarburi.

„Am revenit la scenariul politicilor actuale pentru a reflecta realitatea diferită a deciziilor guvernelor privind energia”, a declarat Fatih Birol, directorul IEA, subliniind că scenariul se bazează pe politicile existente, nu pe angajamentele climatice viitoare.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a salutat această reevaluare, afirmând că „epoca iluziei numite ‘vârful cererii de petrol’ pare să fi trecut”.

În același timp, raportul notează o explozie a investițiilor în gaze naturale lichefiate (LNG), cu proiecte noi care vor adăuga până în 2030 o capacitate suplimentară de 300 miliarde metri cubi anual, adică o creștere de 50% a ofertei globale. Astfel, piața mondială a LNG ar urma să crească de la 560 bcm în 2024 la 880 bcm în 2035 și peste 1.000 bcm în 2050.

Investițiile în centre de date sunt, de asemenea, în plină expansiune: în 2025 acestea ar putea atinge 580 miliarde de dolari, depășind pentru prima dată cheltuielile anuale pentru aprovizionarea globală cu petrol, estimate la 540 miliarde de dolari.

Totuși, în pofida scenariilor analizate, raportul confirmă că lumea nu va reuși să limiteze încălzirea globală la +1,5°C față de perioada preindustrială – obiectiv stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. „Guvernele trebuie să acționeze urgent la COP30 și să convină asupra unui plan global care să reducă decalajul față de ținta de 1,5°C”, a avertizat Kaisa Kosonen, consilier principal la Greenpeace Nordic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #petrol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.