Petrolul rusesc „înecat” de sancțiuni! Export de aur negru, în sumă de 3,5 miliarde de dolari, paralizat

Sancțiunile impuse de Statele Unite pe 10 ianuarie împotriva sectorului petrolier rusesc au dus la blocarea a aproximativ 10% din flota maritimă utilizată pentru transportul petrolului rusesc, afectând exporturi în valoare de peste 3,5 miliarde de dolari.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a declarat în raportul său lunar că noile sancțiuni ar putea perturba semnificativ livrările de petrol ale Rusiei. Potrivit datelor colectate de Reuters privind mișcarea navelor, cel puțin 65 de tancuri petroliere transportând petrol rusesc au rămas în derivă până luni, în urma anunțului făcut de Departamentul Trezoreriei SUA vineri.

Conform Bloomberg, cinci dintre aceste tancuri, cu o încărcătură totală de aproximativ 4 milioane de barili, s-au oprit în largul provinciei Shandong din China, o zonă cunoscută pentru numeroasele rafinării independente care achiziționează petroluri din Estul Îndepărtat, precum ESPO și Sokol. Alte șapte nave au ancorat în largul Singapore, iar zeci de nave au rămas în apropierea coastelor Rusiei, în Marea Baltică și în Estul Îndepărtat.

În total, cantitatea de petrol blocată pe mare echivalează cu aproximativ 2,5 săptămâni de exporturi rusești. Deși SUA au oferit un termen de două luni pentru finalizarea livrărilor deja inițiate, mulți cumpărători evită să accepte încărcăturile, temându-se de consecințele sancțiunilor.

Potrivit Bloomberg, între 6 și 12 ianuarie, 27 de tancuri petroliere au încărcat 21,1 milioane de barili de petrol brut din porturile rusești, comparativ cu 21,2 milioane de barili încărcați săptămâna anterioară. În decembrie, exportul mediu zilnic a fost de aproape 3 milioane de barili. Cele 65 de tancuri blocate ar fi putut transporta aproximativ 53 de milioane de barili în cele 2,5 săptămâni de la impunerea sancțiunilor.

Estimările Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat arată că în decembrie petrolul brut exportat a generat venituri de aproape 6 miliarde de dolari. Între 6 și 12 ianuarie, valoarea exporturilor maritime a fost de 1,45 miliarde de dolari, iar petrolul blocat pe tancurile petroliere este estimat la 3,3-3,6 miliarde de dolari.

Flota „de umbră” folosită pentru a evita sancțiunile este compusă din aproape 670 de nave, conform Lloyd’s List Intelligence. Aproximativ 10% din această flotă a fost afectată de noile sancțiuni. În plus, SUA au adăugat 183 de nave pe lista de sancțiuni, pe lângă cele 180 deja restricționate.

Operatorii chinezi încearcă să găsească soluții pentru a gestiona problema, iar India a anunțat că va permite descărcarea în porturile sale a petrolului transportat de navele sancționate, dacă acestea au fost închiriate înainte de 10 ianuarie, până pe 12 martie.

Cea mai mare companie de transport maritim din Rusia, Sovcomflot, a recunoscut că sancțiunile au creat „dificultăți operaționale suplimentare”, dar a negat implicarea în flota de umbră. SUA au impus sancțiuni asupra a 69 de nave aparținând Sovcomflot, dintre care 54 sunt tancuri petroliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flota #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.