Petrolul se îndreaptă spre a șaptea săptămână consecutivă de scădere a cotațiilor. Cerere slabă din China

Indicii de referință ai petrolului se îndreptau spre o a șaptea scădere săptămânală consecutivă, din cauza îngrijorărilor legate de un excedent de aprovizionare la nivel mondial și de cererea slabă din China, deși prețurile au recuperat teren vineri, după ce Arabia Saudită și Rusia au cerut ca mai mulți membri OPEC+ să se alăture reducerilor de producție, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,93 dolari, sau 2,6%, la 75,98 dolari pe baril la ora 0913 GMT, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate au crescut cu 1,82 dolari, sau 2,6%, la 71,16 dolari pe baril. Brent-ul crescuse anterior cu 2 dolari.

În sesiunea precedentă, ambele referințe au scăzut la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul lunii iunie, semn că mulți comercianți consideră că piața este supraofertă.

“Poziția tot mai slabă a OPEC+ de a oferi sprijin, împreună cu producția record a SUA și cu cifrele slabe ale importurilor de țiței din China nu pot însemna decât un singur lucru: există o abundență de petrol disponibil.”, a declarat Tamas Varga de la brokerul de petrol PVM într-o notă.

Arabia Saudită și Rusia, cei mai mari doi exportatori de petrol din lume, au cerut joi tuturor membrilor OPEC+ să se alăture unui acord privind reducerea producției pentru binele economiei mondiale.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, cunoscută sub numele de OPEC+, au convenit asupra unei reduceri combinate a producției de 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) pentru primul trimestru al anului viitor.

“În ciuda promisiunilor membrilor OPEC+, vedem că producția totală a țărilor OPEC+ scade cu doar 350.000 bpd din decembrie 2023 până în ianuarie 2024”, a declarat Viktor Katona, analist principal de țiței la Kpler.

Este posibil ca unele dintre țările OPEC+ să nu-și respecte angajamentele din cauza bazelor de cotă încurcate și a dependenței de veniturile din hidrocarburi, a spus Katona.

Contractele futures pentru țițeiul Brent și WTI sunt pe cale să scadă cu 3,9% și, respectiv, 4% pentru această săptămână, cele mai mari pierderi din ultimele patru săptămâni.

Alimentând scăderea pieței, datele vamale chineze au arătat că importurile sale de țiței în noiembrie au scăzut cu 9% față de anul precedent, deoarece nivelurile ridicate ale stocurilor, indicatorii economici slabi și încetinirea comenzilor din partea rafinăriilor independente au slăbit cererea.

În Statele Unite, producția a rămas aproape de nivelul record de peste 13 milioane de bpd, au arătat miercuri datele Administrației americane pentru informații în domeniul energiei.

Piața așteaptă, de asemenea, indicii de politică monetară din raportul oficial lunar privind locurile de muncă din SUA, care va fi publicat în cursul zilei de vineri și care se așteaptă să arate o îmbunătățire a creșterii numărului de locuri de muncă în noiembrie și o creștere moderată a salariilor. Acest lucru ar consolida opinia că Rezerva Federală a SUA a terminat cu majorarea ratelor dobânzilor în acest ciclu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.

#datorie #bani #finanțe