Petrolul se îndreaptă spre a șaptea săptămână consecutivă de scădere a cotațiilor. Cerere slabă din China

Indicii de referință ai petrolului se îndreptau spre o a șaptea scădere săptămânală consecutivă, din cauza îngrijorărilor legate de un excedent de aprovizionare la nivel mondial și de cererea slabă din China, deși prețurile au recuperat teren vineri, după ce Arabia Saudită și Rusia au cerut ca mai mulți membri OPEC+ să se alăture reducerilor de producție, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,93 dolari, sau 2,6%, la 75,98 dolari pe baril la ora 0913 GMT, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate au crescut cu 1,82 dolari, sau 2,6%, la 71,16 dolari pe baril. Brent-ul crescuse anterior cu 2 dolari.

În sesiunea precedentă, ambele referințe au scăzut la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul lunii iunie, semn că mulți comercianți consideră că piața este supraofertă.

“Poziția tot mai slabă a OPEC+ de a oferi sprijin, împreună cu producția record a SUA și cu cifrele slabe ale importurilor de țiței din China nu pot însemna decât un singur lucru: există o abundență de petrol disponibil.”, a declarat Tamas Varga de la brokerul de petrol PVM într-o notă.

Arabia Saudită și Rusia, cei mai mari doi exportatori de petrol din lume, au cerut joi tuturor membrilor OPEC+ să se alăture unui acord privind reducerea producției pentru binele economiei mondiale.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, cunoscută sub numele de OPEC+, au convenit asupra unei reduceri combinate a producției de 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) pentru primul trimestru al anului viitor.

“În ciuda promisiunilor membrilor OPEC+, vedem că producția totală a țărilor OPEC+ scade cu doar 350.000 bpd din decembrie 2023 până în ianuarie 2024”, a declarat Viktor Katona, analist principal de țiței la Kpler.

Este posibil ca unele dintre țările OPEC+ să nu-și respecte angajamentele din cauza bazelor de cotă încurcate și a dependenței de veniturile din hidrocarburi, a spus Katona.

Contractele futures pentru țițeiul Brent și WTI sunt pe cale să scadă cu 3,9% și, respectiv, 4% pentru această săptămână, cele mai mari pierderi din ultimele patru săptămâni.

Alimentând scăderea pieței, datele vamale chineze au arătat că importurile sale de țiței în noiembrie au scăzut cu 9% față de anul precedent, deoarece nivelurile ridicate ale stocurilor, indicatorii economici slabi și încetinirea comenzilor din partea rafinăriilor independente au slăbit cererea.

În Statele Unite, producția a rămas aproape de nivelul record de peste 13 milioane de bpd, au arătat miercuri datele Administrației americane pentru informații în domeniul energiei.

Piața așteaptă, de asemenea, indicii de politică monetară din raportul oficial lunar privind locurile de muncă din SUA, care va fi publicat în cursul zilei de vineri și care se așteaptă să arate o îmbunătățire a creșterii numărului de locuri de muncă în noiembrie și o creștere moderată a salariilor. Acest lucru ar consolida opinia că Rezerva Federală a SUA a terminat cu majorarea ratelor dobânzilor în acest ciclu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina