Petrolul se îndreaptă spre a șaptea săptămână consecutivă de scădere a cotațiilor. Cerere slabă din China

Indicii de referință ai petrolului se îndreptau spre o a șaptea scădere săptămânală consecutivă, din cauza îngrijorărilor legate de un excedent de aprovizionare la nivel mondial și de cererea slabă din China, deși prețurile au recuperat teren vineri, după ce Arabia Saudită și Rusia au cerut ca mai mulți membri OPEC+ să se alăture reducerilor de producție, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,93 dolari, sau 2,6%, la 75,98 dolari pe baril la ora 0913 GMT, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate au crescut cu 1,82 dolari, sau 2,6%, la 71,16 dolari pe baril. Brent-ul crescuse anterior cu 2 dolari.

În sesiunea precedentă, ambele referințe au scăzut la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul lunii iunie, semn că mulți comercianți consideră că piața este supraofertă.

“Poziția tot mai slabă a OPEC+ de a oferi sprijin, împreună cu producția record a SUA și cu cifrele slabe ale importurilor de țiței din China nu pot însemna decât un singur lucru: există o abundență de petrol disponibil.”, a declarat Tamas Varga de la brokerul de petrol PVM într-o notă.

Arabia Saudită și Rusia, cei mai mari doi exportatori de petrol din lume, au cerut joi tuturor membrilor OPEC+ să se alăture unui acord privind reducerea producției pentru binele economiei mondiale.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, cunoscută sub numele de OPEC+, au convenit asupra unei reduceri combinate a producției de 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) pentru primul trimestru al anului viitor.

“În ciuda promisiunilor membrilor OPEC+, vedem că producția totală a țărilor OPEC+ scade cu doar 350.000 bpd din decembrie 2023 până în ianuarie 2024”, a declarat Viktor Katona, analist principal de țiței la Kpler.

Este posibil ca unele dintre țările OPEC+ să nu-și respecte angajamentele din cauza bazelor de cotă încurcate și a dependenței de veniturile din hidrocarburi, a spus Katona.

Contractele futures pentru țițeiul Brent și WTI sunt pe cale să scadă cu 3,9% și, respectiv, 4% pentru această săptămână, cele mai mari pierderi din ultimele patru săptămâni.

Alimentând scăderea pieței, datele vamale chineze au arătat că importurile sale de țiței în noiembrie au scăzut cu 9% față de anul precedent, deoarece nivelurile ridicate ale stocurilor, indicatorii economici slabi și încetinirea comenzilor din partea rafinăriilor independente au slăbit cererea.

În Statele Unite, producția a rămas aproape de nivelul record de peste 13 milioane de bpd, au arătat miercuri datele Administrației americane pentru informații în domeniul energiei.

Piața așteaptă, de asemenea, indicii de politică monetară din raportul oficial lunar privind locurile de muncă din SUA, care va fi publicat în cursul zilei de vineri și care se așteaptă să arate o îmbunătățire a creșterii numărului de locuri de muncă în noiembrie și o creștere moderată a salariilor. Acest lucru ar consolida opinia că Rezerva Federală a SUA a terminat cu majorarea ratelor dobânzilor în acest ciclu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.