Petru Rotaru un viceguvernator de lux! Ce salariu va ridica la BNM

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), l-a propus pe fostul ministru de Finanțe, Petru Rotaru, pentru funcția de viceguvernator al instituției. Rotaru și-a anunțat demisia din funcția de ministru printr-o postare pe Facebook. Investirea sa în noua funcție va avea loc după aprobarea candidaturii de către Parlament.

În noua sa poziție, Rotaru va avea un salariu lunar de peste 160 de mii de lei, în contrast cu aproape 45 de mii de lei, cât câștiga ca ministru al Finanțelor. În declarația sa de venit pentru anul 2023, Rotaru a raportat un salariu de 126,8 mii de lei pentru trei luni din acel an, având în vedere că a fost numit ministru la 27 septembrie 2023. Tot în 2023, Rotaru a declarat venituri de 333 de mii de lei de la Serviciul Fiscal, unde a ocupat funcția de șef.

Soția lui Petru Rotaru deține două terenuri cu o suprafață de 0,2 hectare fiecare, valoarea acestora fiind de 50 de mii de lei fiecare. Familia Rotaru locuiește într-o casă de 117 metri pătrați, evaluată la 1,5 milioane de lei, și deține o Skoda Octavia din 2018, care valorează 120 de mii de lei. Rotaru a explicat prețul redus al mașinii prin defectele cutiei de viteze și ale motorului.

De asemenea, Petru Rotaru are două credite bancare la MAIB: unul de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată de 14%, și altul de 1,4 milioane de lei, scadent în 2038, cu o rată de 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.