Piața cerealelor din România se cutremură! Grâul din Republica Moldova a inundat-o

În jumătatea anului comercial pentru cereale, România continuă să se afirme în fruntea țărilor membre ale Uniunii Europene la exportul de grâu comun. Cu toate acestea, importurile de grâu din Moldova și Ucraina au atins cote înalte, provocând îngrijorări în contextul interdicțiilor impuse de legislație.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, în primele 25 de săptămâni ale anului comercial 2023/2024, România a importat peste 232.000 de tone de grâu comun din afara blocului comunitar, reprezentând puțin peste 5% din cantitatea totală de 4,1 milioane de tone cumpărate de UE. Acest lucru plasează România ca al patrulea cel mai mare importator de grâu comun european, după Estonia, Italia și Grecia.

Deși România noastră se menține fermă pe prima poziție în ceea ce privește exportul de grâu comun, importurile ridicate au fost alimentate în special de cantități semnificative venite din Moldova și Ucraina. În aceeași perioadă analizată, Moldova a furnizat 64,8% din totalul importurilor, în timp ce Ucraina a contribuit cu 7,8%.

Pentru a gestiona impactul negativ al importurilor cu prețuri de dumping și uneori de calitate inferioară din Ucraina în UE, Comisia Europeană a impus măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina. Aceste măsuri au fost adoptate în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome și au fost în vigoare până la 5 iunie 2023.

Ulterior, după ridicarea acestei interdicții, Guvernul României a instituit, prin Ordonanța de Urgență nr. 84/2023, un sistem de licențiere a importurilor de cereale din Ucraina, valabil până la 30 iunie 2024. Această măsură a condus la scăderea semnificativă a importurilor de grâu din Ucraina în perioada iulie-octombrie 2023.

De asemenea, s-a remarcat o creștere bruscă a importurilor de grâu din Moldova, care au atins 170.400 de tone în aceeași perioadă, în creștere cu 61,2% față de anul precedent. Fermierii au semnalat suspiciuni că marfa moldovenească ar proveni de fapt din Ucraina, iar Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis că există temeri rezonabile privind schimbarea originii la importurile provenite din această regiune, potrivit economica.net.

În plus, Serbia a devenit cel de-al doilea cel mai mare exportator de grâu către România în acest an comercial, livrând 10,8 mii de tone. Aceste evoluții ridica semne de întrebare și preocupări în rândul actorilor din sectorul agricol privind impactul asupra pieței și calității produselor importate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Echipa FMI a avut discuții constructive și productive cu autoritățile moldovenești cu privire la performanța economică și politicile care stau la baza celei de-a cincea revizuiri în temeiul mecanismului extins de credit și al mecanismului extins de fond (ECF/EFF) și prima revizuire în cadrul mecanismului pentru reziliență și sustenabilitate (RSF). .

Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși unele reforme structurale au fost amânate.

Recuperarea economică durează mai mult decât se anticipa, într-un context de provocări persistente și contagii din războiul Rusiei în Ucraina.

O misiune FMI, condusă de Clara Mira, a avut discuții la Chișinău în perioada 22 aprilie-3 mai pentru a cincea revizuire a programelor Republicii Moldova în cadrul acordului ECF/EFF și prima revizuire în cadrul acordului RSF. La finalul discuțiilor, doamna Mira a emis următoarea declarație:

„Redresarea economiei moldovenești a fost mai lentă decât era de așteptat, în timp ce răspândirile și vânturile în contra din războiul Rusiei în Ucraina continuă. PIB-ul real a crescut cu 0,7% în 2023, sub prognoza de 2% a FMI la momentul ultimei revizuiri. Acest lucru sa datorat în primul rând unei redresări mai slabe a cererii interne, în special a consumului privat și a investițiilor. Recuperarea ar trebui să continue în 2024, cu o creștere de 2,6%, din nou mai mică decât se prognozase anterior. Riscurile includ posibile șocuri de energie reînnoită sau un nou val de refugiați. Creșterea mai rapidă decât cea anticipată a partenerilor comerciali, progresul mai rapid către aderarea la UE și accelerarea reformelor structurale reprezintă riscuri pozitive”, spune Clara Mira.

Potrivit ei, Bugetul pentru 2024 consolidează siguranța socială, susține și mai mult securitatea energetică și sprijină investițiile și reformele care stimulează creșterea. Având în vedere că inflația se află în intervalul țintă a BNM din noiembrie, poziția actuală a politicii monetare este adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor fi esențiale pentru a aborda șocurile. Politica monetară ar trebui să rămână concentrată pe menținerea stabilității prețurilor.

„Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși cu unele întârzieri în reformele structurale. Autoritățile au îndeplinit toate criteriile cantitative de performanță la sfârșitul lunii decembrie. Au fost îndeplinite criteriile structurale de la sfârșitul lunii decembrie privind consolidarea administrației fiscale și finalizarea unui triaj al întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunea climatică. Cu toate acestea, reformele convenite pentru a consolida autonomia instituțională și guvernanța BNM (decembrie) și pentru a stabili o infrastructură de adjudecare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selecție a judecătorilor (martie) sunt amânate, deși lucrările sunt în desfășurare”, conchide Clara Mira.