Piaţa crypto se zguduie după tranzacţia surpriză prin care platforma de exchange FTX acceptă să fie preluată de Binance

Piaţa crypto reacţionează negativ la tranzacţia neaşteptată prin care Binance, cea mai mare platformă de exchange din lume, va prelua FTX, unul dintre cei mai mari competitori ai săi, iar capitalizarea întregii pieţe crypto se situează la 907 miliarde de dolari, în scădere cu mai bine de 12% în ultimele 24 de ore, conform datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

Investitorii au început să întrevadă o criză de lichiditate în cazul exchange-ului FTX şi al companiei-soră Alameda Research, după ce CoinDesk a relatat săptămâna trecută pe acest subiect. Compania de exchange FTX a obţinut în 2022 o evaluare de 32 de miliarde de dolari.

Piaţa crypto a reacţionat, iar Bitcoin (BTC) înregistrează o scădere de aproape 12%, în timp ce Ethereum (ETH) a scăzut cu peste 17%, în ceea ce se conturează drept un declin general la nivelul pieţei.

Detaliile tranzacţiei nu au fost încă dezvăluite, însă Sam Bankman-Fried, fondatorul FTX, a clarificat că aceasta nu se referă şi la entităţile FTX US, respectiv Binance US, care sunt companii separate.
„În această după-amiază FTX ne-a cerut ajutorul. Este vorba despre o criză semnificativă de lichiditate. Pentru a proteja utilizatorii, am semnat o scrisoare de intenţie pentru a prelua integra FTX.com şi pentru a ajuta la depăşirea crizei de lichiditate. Vom derula procesul de due diligence în următoarele zile”, a scris Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, într-o postare pe Twitter.
La acest moment problema pare să fie plecat de la faptul că firma de trading Alameda Research avea un portofoliu prea puţin lichid, format în mare parte din deţineri masive pe criptomoneda FTT, care este moneda nativă a din exchange-ul FTX, ambele companii fiind deţinute de Sam Bankman-Fried.

O parte din investitori au înţeles din această poveste că finanţele companiei de trading Alameda nu sunt atât de solide pe cât se crede, ceea ce ar putea însemna că nici situaţia financiară a exchange-ului FTX nu este suficient de stabilă.

Presiunea asupra FTX a fost înteţită chiar de mutările lui Changpeng Zhao, cel care acum apare ca salvator în această situaţie. Duminică, şeful Binance a anunţat că intenţionează să vândă deţinerile companiei în moneda FTT.

„Lichidarea poziţiilor de FTT ţine doar de managementul riscului, după lecţiile învăţate în cazul LUNA. (…) Am oferit sprijin înainte, dar nu vom pretinde că ne iubim după divorţ. Nu suntem împotriva nimănui, dar nu vom susţine oameni care fac lobby împotriva altor jucători din industrie pe la spatele lor”, a anunţat Changpeng Zhao, într-o postare pe Twitter.

Decizia şefului Binance a pus şi mai multă presiune pe preţul FTT, care a continuat să scadă. Ca răspuns, Caroline Ellison, CEO-ul Alameda, a anunţat duminică decizia companiei de a cumpăra deţinerile de FTT ale Binance la preţul de 22 de dolari per monedă, într-o încercare de a opri declinul preţului.
Situaţia a devenit însă mai tensionată marţi dimineaţă, în contextul în care o parte din clienţii FTX au încercat să îşi retragă fondurile şi au reclamat dificultăţi în acest sens.

#crypto #binance #platforma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova