Piața feroviară va fi liberalizată. Statul, stăpân pe infrastructură, transportul de mărfuri/pasageri și pentru privați

Calea Ferată din Republica Moldova urmează să fie liberalizată, astfel încât statul va deține în continuare controlul asupra infrastructurii acesteia, pe când agenții economici privați vor avea dreptul de a obține autorizație pentru a oferi servicii de tracțiune, transport pasageri și marfă. Prevederile se regăsesc în noul Cod al transportului feroviar, examinat astăzi de către membrii Comisiei economie, buget și finanțe, în ședința de astăzi, scrie Realitatea.md.

Proiectul acestuia a fost elaborat de Guvern, în contextul în care proiectul Codului transportului feroviar, înregistrat în Parlament pe 11 iunie 2020, nu a fost examinat în nici o lectură și, respectiv, a devenit nul.

În opinia autorilor, implementarea noului Cod al transportului feroviar va elimina monopolul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” pe piața serviciilor feroviare. Astfel, infrastructura feroviară va aparține în continuare statului, iar serviciile de tracțiune, transport pasageri și marfă vor putea fi prestate de operatori privați.

În același timp, se vor stabili reguli concrete privind aportul statului în privința dezvoltării infrastructurii feroviare și, prin urmare, va fi creat un climat investițional echitabil în ramură, asigurată competitivitatea pe piața serviciilor de transport feroviar de mărfuri.

O atenție sporită este acordată serviciilor de transport pasageri. În acest sens, proiectul creează temei legal necesar pentru aprobarea regulilor stricte de transport feroviar de pasageri privind acordarea serviciilor de transport pasageri, modul de deservire, mecanismul de compensare și alte aspecte legate de protecția drepturilor consumatorilor în acest domeniu.

Proiectul Codului este elaborat întru implementarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, dar și altor acorduri semnate de țara noastră cu partenerii europeni.

Tot în cadrul aceleiași ședințe, deputații au examinat proiectul de modificare a Legii privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și a Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Documentul prevede crearea Autorității Feroviare care va avea obligația să emită următoarele acte permisive: Autorizație de transport feroviar, Certificat de siguranță pentru întreprinderi feroviare și Autorizație de siguranță pentru administratorul infrastructurii. Acestea vor fi eliberate gratuit.

Respectiv, Autoritatea Feroviară va avea dreptul la efectuarea controlului în vederea respectării condițiilor de emitere a actelor permisive nominalizate.

Aceasta va fi responsabilă de siguranța transportului feroviar, calitatea serviciilor de transport, protecția consumatorilor în domeniul transportului feroviar, respectarea condițiilor de autorizare și certificare conform domeniului. De asemenea, în competența Autorității va fi respectarea cerințelor de siguranță și calitate a vehiculelor feroviare, a elementelor infrastructurii feroviare, a instalațiilor, mecanismelor și echipamentelor tehnice feroviare, dar și supravegherea conformității constituenților de interoperabilitate cu cerințele esențiale.

Proiectul are ca scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene.

Toate proiectele de lege urmează a fi supuse dezbaterilor în ședința plenară a Parlamentului.

#piata feroviara #liberalizare #infrastructura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.