PIB-ul Moldovei, încă sub nivelul de acum 34 de ani

La 34 de ani de la proclamarea independenței, economia Republicii Moldova rămâne marcată de un tablou contradictoriu: PIB-ul și sectoarele industrial și agricol nu au recuperat încă pierderile din anii ’90, în timp ce salariile și pensiile au înregistrat progrese semnificative.

Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate vineri, 22 august 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. Potrivit estimărilor, în 2025 PIB-ul Republicii Moldova va atinge 348,3 miliarde lei, în creștere față de 323,8 miliarde în 2024. Totuși, economia rămâne la doar 93,6% din nivelul din 1991. „Astăzi încă suntem sub nivelul anului 1991. Cam batem pasul pe loc”, a comentat Ioniță, menționând că în ultimii șase ani creșterea medie anuală a PIB-ului a fost de doar 0,6%.

În ceea ce privește industria, în 2025 producția este prognozată să crească modest, cu 2,5%, dar va reprezenta doar 73,5% din nivelul din 1991. Perioada 2010–2019 a fost cea mai bună pentru industrie, dar crizele multiple din ultimii ani au readus sectorul pe scădere.

„Dacă nu schimbăm modelul de dezvoltare, ne vor trebui încă trei decenii să ajungem la nivelul industrial din 1990”, avertizează expertul. Agricultura a suferit declinuri repetate, rămânând extrem de dependentă de condițiile climaterice. După prăbușirea din 2020, revenirea din 2021 a fost anulată de noi scăderi, iar în 2024 producția agricolă reprezenta doar 74,6% din nivelul anului 1991.

Pentru 2025 se așteaptă un nou regres de 5%. În 1991, Republica Moldova avea 4,3 milioane de locuitori. În 2025, populația s-a redus la 2,7 milioane, dintre care doar 2,4 milioane pe malul drept al Nistrului. „Țara a pierdut 1,6 milioane de oameni, iar depopularea masivă rămâne principala provocare a perioadei post-independență”, spune Ioniță. Această tendință se reflectă și în sistemul de pensii: în 1991 erau trei angajați la un pensionar, iar astăzi raportul este aproape unu la unu, ceea ce pune o presiune enormă pe sustenabilitatea bugetară.

În schimb, salariile și pensiile au înregistrat progrese evidente. În 2025, salariul mediu este estimat la 15 800 lei, dublu față de 2020 și de două ori mai mare decât în primii ani de independență. Pensia medie a ajuns la 4 170 lei, de asemenea dublă comparativ cu cinci ani în urmă.

„Astăzi, salariile sunt cu 40% peste nivelul din perioada sovietică, ceea ce arată o îmbunătățire reală a nivelului de trai pentru cei rămași acasă”, a subliniat expertul.

#URSS #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile române pregătesc scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră în Dunăre, într-o încercare de a redirecționa mai multă apă spre sectorul Cernavodă și de a menține funcționarea Centralei Nucleare, afectată de nivelul extrem de scăzut al fluviului.

Administrația Națională „Apele Române” a anunțat că toate cele patru barje au fost încărcate, însă operațiunea de scufundare, programată inițial pentru joi, a fost amânată pentru vineri din motive de siguranță. Specialiștii au explicat că fiecare barjă va fi scufundată separat, prin inundare controlată, proces care va dura aproximativ 3-4 ore pentru fiecare ambarcațiune.

Două dintre barje au fost încărcate cu piatra rezultată în urma detonării controlate a stâncii Pârjoaia, iar alte două au fost aduse din Galați, deja încărcate cu anrocamente. Acestea vor fi amplasate în puncte stabilite pe brațul Bala, unde vor forma un dig de dirijare a apei, cu scopul de a reduce pierderile de debit pe acest braț și de a redirecționa mai multă apă către Dunărea Veche și zona Cernavodă.

Potrivit autorităților, intervenția urmărește câștigarea câtorva centimetri la nivelul apei, suficient pentru a prelungi funcționarea Centralei Nucleare Cernavodă cu câteva zile. Oficialii recunosc însă că există incertitudini privind eficiența măsurii, în condițiile în care nivelul Dunării continuă să scadă.

Situația este critică, deoarece debitul Dunării la intrarea în România a coborât la un nou minim istoric, de aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă, iar prognozele indică menținerea acestor valori în următoarele zile. La Cernavodă, nivelul fluviului a ajuns la minus 216 centimetri și este estimat să scadă până la minus 230 de centimetri în jurul datei de 13 august.

România se află în stare de alertă din 1 august, după oprirea unuia dintre reactoarele Centralei Nucleare Cernavodă. Autoritățile încearcă să evite oprirea și celui de-al doilea reactor printr-o serie de intervenții de urgență, inclusiv dragaje și modificarea cursului apei în zona brațului Bala.