Piruetele Gazprom ca să scape de sancțiuni. Companii de miliarde trecute pe numele unui șofer și al unui DJ din Moscova

Gazprom nu este o simplă companie care furnizează gaze naturale. În timp, holdingul rusesc s-a dezvoltat și adaptat ajungând să acapareze cele mai importante piețe.

Pentru asta, de multe ori, a ocolit legislații și s-a mascat prin diferite tertipuri.

Compania rusă Gazprom are sute de filiale și companii afiliate, deținute direct sau indirect și este prezentă în 37 de țări.

Pe lângă firmele care se ocupă cu producția și comercializarea gazelor naturale, Gazprom este implicată și în afacerile cu petrol (la noi, benzinării și firme de bunkeraj), deține depozite de gaze și conducte, are propria companie de construcții dar și o bancă, patronează rețele sociale și firme de IT, scrie ziare.com.

Unealta preferată de șantaj a Kremlinului, Gazprom este și o vacă de muls pentru conducătorii Rusiei.

Pe lângă toate acestea, Gazprom sprijină, la ordinul aleșilor de rang înalt și al serviciilor secrete rusești, oameni de afaceri care trebuie neapărat să se îmbogățească.

În acest sens, putem da un exemplu de la noi, din România, prin oligarhul Vitali Machitsky, patronul ALRO Slatina și ALUM Tulcea.

Machitsky este prieten din copilărie cu Serghei Viktorovich Chemezov. Ajuns mare KGB-ist (coleg cu Putin la agenția din Germania comunistă) și apoi director în industria de apărare a Federației Ruse, Chemezov l-a ajutat pe Machitsky să intre într-o relație de afaceri privilegiată cu Gazprom.

Tot Roman Kupchinsky a mai spus că „Gazprom, cu sprijinul Kremlinului, a înființat aproximativ 50 de companii intermediare, legate de Gazprom și împrăștiate în toată Europa – precum grupul de companii Centrex și rețeaua Gazprom Germania – care nu adaugă nicio valoare prețul gazului rusesc vândut pe piețele europene; totuși, aceștia câștigă sume enorme de bani care par să dispară pur și simplu prin intermediul unor companii înființate în Cipru și Lichtenstein”.

Însă, situația geopolitică și economică s-a schimbat în timp. Iar Gazprom a trebuit să se adapteze din nou.

Pentru că, după momentul anexării abuzive a Crimeei de către Rusia, au apărut alt tip de probleme. Primele măsuri ale statelor democratice fiind un șir lung de sancțiuni. Iar acestea nu au ocolit nici Gazprom.

Așa că, cea mai mare companie de gaze naturale din lume a trebuit să se reinventeze pentru a se pune la adăpost de sancțiuni.

Acum trei ani, BBC Rusia descoperea că firme importante ale Gazprom erau trecute pe numele unor persoane comune doar pentru că acestea nu figurează pe listele de sancțiuni.

Așa s-a întâmplat cu compania de investiții a Gazprom, Gazstroyprom.

Gazstroyprom a fost înființată de Gazprom, în 2018, pentru a fi „antreprenorul său unic” și pentru a renunța la firmele intemediare.

Doar în anul 2019, volumul total al programului de investiții al companiei s-a ridicat la 1,3 trilioane de ruble.

Cu toate acestea, o parte din proprietatea Gaztroyprom a fost dată pe mâna unui șofer. Gazprom controla 49% din companie, un sfert firma MK-2, iar alte 26% aparțineau de MK-3.

Jurnaliștii de la BBC au descoperit că MK-3 era deținută de un anume Sergei Furin, șofer de microbuz la o firmă de construcții din Moscova și care nu mai fusese implicat niciodată în vreo afacere.

A doua companie – JSC Palmary – deține 0,1% din prima, Gazprom Export Business Services. Dar și proprietarii acesteia sunt ascunși. Însă, jurnaliștii au descoperit că firma Palmary aparține unui DJ din Moscova pe nume Dmitri Tseplyaev.

DJ-ul își câștigă existența în principal din tuning auto și muzică electronică. Recent, chiar a susținut un concert când a cântat într-unul dintre cluburile capitalei Rusiei sub numele de DJ Five.

În ciuda eforturile Gazprom, autoritățile germane nu au permis ca modificarea acționariatului să aibă loc și au preluat managementul companiei.

„Orice achiziție făcută de o companie din afara UE necesită aprobare. Nu am dat o astfel de aprobare. Mai mult, nu este clar cine se află în spatele celor două companii menționate”, a explicat presei Ministerul Economiei în urma acestei decizii.

Drept represalii, începând de miercuri, Gazprom a redus cu 40% livrarea de gaze către Europa. Rușii și-au justificat acțiunea spunând că nu au primit de la compania germană Siemens un ventilator de gaze și din acest motiv au redus exportul.

Gazprom Germania, pe care Gazprom a încercat să o transfere unui DJ, deține toată infrastructura critică din Germania și UE – instalații subterane de înmagazinare a gazelor, conducte comerciale și de gaz.

Gazprom Germania deține 29 de filiale în Elveția, Ungaria, Marea Britanie, Franța, Bulgaria, regiunea Benelux, SUA, România și Singapore.

Statul german se gândește acum să naționalizeze companiile Gazprom-ului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ccompanii #sanctiuni #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati