Plafonul operațiunilor valutare fără autorizarea BNM ar putea crește până la 250 000 de euro

Plafonul pentru anumite operațiuni valutare de capital care pot fi efectuate fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei vor crește de la 10 000 de euro la 100 000 de euro, iar din 1 ianuarie 2028 – până la 250 000 de euro. Prevederea se regăsește în proiectul de lege pentru modificarea Legii privind reglementarea valutară, inclus pe agenda ședinței Guvernului din 12 august.

Concret, persoanele și companiile rezidente vor putea efectua fără autorizarea BNM operațiuni precum cumpărarea unor instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și credite, oferirea de garanții, deschiderea unor conturi la bănci din străinătate, donații și împrumuturi între persoane fizice, precum și anumite operațiuni de schimb valutar în străinătate.

Astfel, dacă în prezent pentru o operațiune care depășește 10 000 de euro este necesară autorizarea BNM, după intrarea în vigoare a noilor prevederi limita va fi de 100 000 de euro. Începând cu 2028, aceasta va ajunge la 250 000 de euro. Potrivit notei informative, măsura face parte din liberalizarea treptată a circulației capitalurilor și are drept scop pregătirea sectorului financiar pentru liberalizarea totală în perspectiva aderării Republicii Moldova la UE.

Proiectul elimină și obligația de notificare la BNM pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți. În prezent, împrumuturile de peste 10 000 de euro trebuie notificate, iar pentru rambursarea acestora este necesară confirmarea BNM privind luarea lor la evidență. În locul notificării, banca centrală va colecta informațiile printr-un mecanism de raportare, pentru a putea monitoriza fluxurile de capital, datoria externă și balanța de plăți.

Schimbări sunt propuse și pentru persoanele care emigrează. Acestea vor putea deschide conturi la bănci din străinătate la momentul stabilirii domiciliului peste hotare sau în perioada șederii în străinătate, iar transferul activelor deținute în Republica Moldova va fi simplificat.

Totodată, serviciile hoteliere vor putea fi achitate în valută de către turiștii străini. În nota informativă se menționează că această modificare ar facilita plățile pentru vizitatorii străini și ar putea susține dezvoltarea turismului. Potrivit documentului, 86 din 100 de unități hoteliere din Republica Moldova sunt clasificate la patru stele sau mai mult.

Proiectul mai prevede extinderea posibilităților de utilizare a valutei străine pentru anumite plăți în aeroporturile internaționale, la bordul aeronavelor care operează curse internaționale și în punctele internaționale de trecere a frontierei.

În paralel, casele de schimb valutar și hotelurile care dețin licență BNM ar putea presta, în calitate de agenți, anumite servicii de plată. Pentru o supraveghere mai bună, casele de schimb vor trebui să prezinte anual BNM situațiile lor financiare.

Liberalizarea nu înseamnă însă eliminarea controalelor asupra banilor. Cerințele privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului vor rămâne în vigoare, inclusiv identificarea clienților și monitorizarea tranzacțiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#operațiuni valutare #plafon la tranzacții #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.