Plan secret la Chișinău: Moldovagaz, scos din joc! Cine va controla piața gazelor?

Guvernul Republicii Moldova intenționează să reducă influența Moldovagaz și să elimine dependența de Gazprom, printr-un proiect de lege ce vizează modificarea legii gazelor naturale.

Potrivit proiectului, inițiativa este parte a unei strategii convenite cu Uniunea Europeană, ce urmărește independența energetică a Moldovei și integrarea pe piața UE. În schimbul reformelor, Bruxelles-ul va oferi un sprijin financiar de 250 milioane EUR în 2025.

Proiectul prevede mai multe măsuri decisive, menite să slăbească monopolul Moldovagaz, companie aflată sub influența Gazprom. Este vorba de obligația furnizorilor de a crea stocuri de gaze naturale, ceea ce va crește concurența pe piață, desemnarea de către Guvern a unui furnizor alternativ pentru regiunea transnistreană, astfel încât să nu mai fie necesar intermediarul Moldovagaz.
Liberalizarea accelerată a pieței gazelor naturale, eliminându-se treptat consumatorii mari și mijlocii de sub furnizarea reglementată a Moldovagaz, începând din 2025 și 2027, dar și aplicarea unui tarif uniform pentru distribuția gazelor, permițând altor furnizori să intre mai ușor pe piață.

Reducerea rolului Moldovagaz pe piața de gaze este un pas strategic al autorităților de la Chișinău pentru a limita influența Gazprom și a decupla Moldova de sistemul energetic rusesc. În acest sens, Guvernul intenționează să promoveze noi reguli pentru stocarea gazelor și să atragă noi furnizori pe piață, astfel încât Moldovagaz să nu mai dețină poziția dominantă.

Această reformă ar putea provoca rezistență din partea Gazprom, care încă mai controlează indirect piața de gaze din Moldova prin Moldovagaz.

Moldovagaz este controlată de concernul rus Gazprom – 50%, Agenția Proprietății Publice – 35,3%, iar Tiraspoltransgaz – 13,14%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moldovagaz #Gazprom #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.