Plan secret la Chișinău: Moldovagaz, scos din joc! Cine va controla piața gazelor?

Guvernul Republicii Moldova intenționează să reducă influența Moldovagaz și să elimine dependența de Gazprom, printr-un proiect de lege ce vizează modificarea legii gazelor naturale.

Potrivit proiectului, inițiativa este parte a unei strategii convenite cu Uniunea Europeană, ce urmărește independența energetică a Moldovei și integrarea pe piața UE. În schimbul reformelor, Bruxelles-ul va oferi un sprijin financiar de 250 milioane EUR în 2025.

Proiectul prevede mai multe măsuri decisive, menite să slăbească monopolul Moldovagaz, companie aflată sub influența Gazprom. Este vorba de obligația furnizorilor de a crea stocuri de gaze naturale, ceea ce va crește concurența pe piață, desemnarea de către Guvern a unui furnizor alternativ pentru regiunea transnistreană, astfel încât să nu mai fie necesar intermediarul Moldovagaz.
Liberalizarea accelerată a pieței gazelor naturale, eliminându-se treptat consumatorii mari și mijlocii de sub furnizarea reglementată a Moldovagaz, începând din 2025 și 2027, dar și aplicarea unui tarif uniform pentru distribuția gazelor, permițând altor furnizori să intre mai ușor pe piață.

Reducerea rolului Moldovagaz pe piața de gaze este un pas strategic al autorităților de la Chișinău pentru a limita influența Gazprom și a decupla Moldova de sistemul energetic rusesc. În acest sens, Guvernul intenționează să promoveze noi reguli pentru stocarea gazelor și să atragă noi furnizori pe piață, astfel încât Moldovagaz să nu mai dețină poziția dominantă.

Această reformă ar putea provoca rezistență din partea Gazprom, care încă mai controlează indirect piața de gaze din Moldova prin Moldovagaz.

Moldovagaz este controlată de concernul rus Gazprom – 50%, Agenția Proprietății Publice – 35,3%, iar Tiraspoltransgaz – 13,14%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moldovagaz #Gazprom #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.