Podul pe care a trecut Eminescu și „Micul Cluj” de la cotitura unui râu. Descoperim Ungheniul din Valea Prutului

22 Oct. 2024, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2024, 09:43 // Actual //  Ursu Victor

Oraşul care ar exista de pe timpul lui Alexandru cel Bun, Ungheni, a fost descoperit de echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Localitate este dintre cele mai prospere din regiune din punct de vedere economic, cultural și geografic, iar oamenii de aici păstrează cu sfințenie tradițiile neamului.

Denumirea orașului se datorează poziționării în formă de unghi, la una dintre cotiturile Prutului. Cercetătorii spun că Ungheniul de astăzi a fost cândva un sat numit Unghiul.

 „Aici, în spațiul acesta s-a creat cultură și istorie. Avem o colecție de troițe românești. Ele sunt monumente, sculptate într-un stil artistic românesc. Avem apoi o colecție bună de port popular, mai ales femeiesc, din acea epocă. Sunt fenomenale, originale, arată toată tradiția românească din acea perioadă. Documentele, cărțile pe care le avem, arată progresul vizibil pe care l-am avut atunci. S-a învățat în limba română, s-a făcut aici un teatru”, relatează directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Ungheni, Vasile Iucal.

Clădirea casei de cultură din Ungheni, care găzduiește și muzeul, a fost construită de sovietici, în locul unui cimitir al eroilor români. În memoria unității de cândva cu malul drept al Prutului, instituția de cultură păstrează o bucată din gardul cu sârma ghimpată, după care stă sculptura lui Iisus Hristos răstignit.

Orașul Ungheni a fost primul din Republica Moldova care a schimbat, imediat după independență, denumirea străzilor, din cele sovietice, în nume care aduc omagiu evenimentelor, obiceiurilor și personalităților românești.

„Podul peste Prut eu îl calific ca pe un cadou pentru Ungheni. Această localitate medieval a trecut podul și calea ferată, a impulsat dezvoltarea localității – a crescut numărul populației, de meșteșugari, a crescut relațiile comerciale. Dintr-o localitate medievală a devenit un orășel. Podul l-au trecut personalități de cultură: Eminescu, în 1885, Ion Creangă, Sadoveanu, personalități politice”, susține profesorul de istorie Iurie Cujbă.

Ansamblul de dansuri populare Struguraș, faimos în toată lumea, a apărut în Ungheni. Coregrafa Nina Prikladova instruiește artiști de 40 de ani. Chiar dacă este originară din Ucraina, femeia și-a găsit iubirea în Republica Moldova și a colindat cu echipa de dansatori zeci de țări, ducând acolo farmecul popular românesc.

„Soțul meu este din Ungheni și a absolvit facultatea de teatru la universitatea din Dnepropetrovsk în Ucraina. Conform distribuției, a fost trimis la Ungheni. Și la vremea aceea eram în turneu la Chișinău. Și a venit acolo să vadă concertul. Așa ne-am unit și am venit aici”, își amintește artista.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ungheni este înfrățit cu mai multe localități din România, printre care Iași, Dorohoi, Bistrița și cu sectorul șase al Bucureștiului, dar cea mai frumoasă colaborare o are cu municipiul Cluj-Napoca. Din 2017, anual, Primăria de acolo investește circa 100.000 de euro în dezvoltarea orașului din Valea Prutului.

În cinci ani, la Ungheni s-a creat un parc faimos în toată Republica Moldova, datorită dotării și infrastructurii unice, la care a contribuit financiar România. „Micul Cluj” reprezintă o mândrie pentru localitatea din Valea Prutului, iar autoritățile locale îl îngrijesc ca ochii din cap. Din banii de peste râu s-a termoizolat grădinița, s-a renovat căminul cultural, s-au amenajat terenuri de sport și de joacă.

Potrivit rezultatelor unui sondaj  realizat la Ungheni de compania de cercetare IMAS, la comanda proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, circa 73% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre Republica Moldova și România sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 61% apreciază drept pozitivă cooperarea economică.

Cercetarea mai arată că o bună parte a unghenenilor, mai exact 60%, au rude, prieteni și cunoscuți peste Prut, iar 42% vizitează frecvent România.

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.