Economistul Andrei Caramitru: „Moldova, un stat neviabil. Soluția realistă

Într-o analiză recentă, economistul Andrei Caramitru a făcut declarații dure cu privire la viabilitatea Republicii Moldova, argumentând că statul moldovenesc, în forma sa actuală, nu poate funcționa independent pe termen lung. Caramitru subliniază lipsa resurselor energetice, a capitalului local, a infrastructurii economice solide și a unei populații urbane suficiente ca factori esențiali care împiedică dezvoltarea durabilă a țării.

„Statul moldovenesc nu este viabil. Fără independență energetică, fără resurse, fără capital local, fără firme serioase, fără populație urbană suficientă, fără ieșire la mare și fără armată, Moldova nu are cum să se susțină decât din banii altor state”, a declarat Caramitru, adăugând că Republica Moldova este „mai săracă decât Albania” și că evoluția acesteia poate fi doar înrăutățită.

Caramitru consideră că integrarea Moldovei în Uniunea Europeană este imposibilă în forma actuală, menționând că ar fi nevoie de unanimitate în toate capitalele UE, o condiție pe care o descrie drept „evident imposibilă”. Chiar și în cazul unei aderări, el afirmă că Moldova ar rămâne un „recipient de ajutoare” pentru plata pensiilor.

În opinia economistului, singura soluție realistă ar fi o confederație cu România, cu guverne și bugete separate, dar cu o armată, o politică externă și o bancă centrală comune. De asemenea, el propune cedarea Transnistriei către Ucraina sau plasarea acesteia sub un protectorat comun moldo-ucrainean, precum și un program de repatriere voluntară a rușilor din Moldova.

„E cumplit de enervant că tocmai această soluție nu e discutată de nimeni”, a concluzionat Caramitru, criticând atât guvernul pro-european condus de Maia Sandu, cât și forțele pro-ruse pentru lipsa de realism în soluțiile propuse.

Declarațiile economistului au generat reacții puternice în mediul politic și social din Moldova, dar rămâne de văzut dacă viziunea sa va fi luată în considerare de factorii de decizie.

#economie #stat #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.

#companii listate #piața de capital #CNPF