Politicile climatice în statele Partneriatului Estic – între obligații asumate și realizări

Centrul de Analize și Politici Eficiente (CAPE) a organizat pe 17 noiembrie o masă rotundă dedicată prezentării studiului “Evaluarea implementării politicilor UE privind schimbările climatice în Republica Moldova, Ucraina și Georgia conform Acordului de Asociere (AA)” realizat de Natalia Guranda, Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Clima și energia în țările Parteneriatului Estic” cu sprijinul financiar al Fundației Konrad Adenauer.

Studiul prezintă principalele realizări și restanțe înregistrate în transpunerea prevederilor din AA între UE, pe de o parte, și Republica Moldova, Ucraina și Georgia, pe de altă parte. Totodată, acesta conține o sinteză a constatărilor privind practica transpunerii prevederilor în domeniul schimbărilor climatice a AA în cadrul legal al Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. Studiul a fost realizat cu implicarea experților din Georgia și Ucraina.

Natalia Guranda, autoarea evaluării transpunerii legislației europene în Republica Moldova, a menționat că o mare parte din obligațiile stabilite în AA legate de schimbările climatice au fost transpuse sau, cel puțin, au fost create bazele pentru implementarea regulamentelor și directivelor. Totodată, Natalia Guranda a menționat că Republica Moldova are unele restanțe în transpunerea prevederilor AA din cauza lipsei de capacități și resurse umane în cadrul organelor guvernamentale.

Veaceslav Berbeca, responsabil de evaluarea transpunerii legislației europene în Ucraina, a afirmat că acest stat a început cu o întârziere mare acest proces, care, ulterior, a cunoscut o dinamică ascendentă începând cu adoptarea celui de-al doilea Plan de Acțiuni pentru implementarea AA între Ucraina și UE din octombrie 2017. Autorul a ținut să accentueze ideea necesității realizării unei înțelegeri naționale cu privire la prioritățile redresării postbelice a țării și modalitățile de tranziție a Ucrainei la cursul verde european al dezvoltării.

Ion Tăbârță, autorul evaluării transpunerii legislației europene în Georgia, a afirmat că acest stat a realizat anumite progrese la capitolul aproximației legislației naționae la cea euroepeană în domeniul schimbărilor climatice. Totodată, sunt mai multe întîrzieri de ordin institutional, legislative și financiar.

Marius Țăranu, expert în domeniul schimbărilor climatice, USAID a menționat că UE e foarte ambitioasă în privința politicilor de prevenire a schimbărilor climatice, dar țările candidate trebuie să țină cont de interesele nationale. Astfel, Republica Moldova și-a luat angajamente destul de mari, dar nu foarte posibile pentru a fi realizate. Trebuie să fim foarte atenți cand alegem între neutralitatea carbonului șineutralitatea climatică în funție de posibilități și interesele naționale.

Iuliana Cantaragiu, expertă în domeniul mediului a declarat că acest domeniu necesită costuri destul de mari. Guvernul Republicii Moldova e focusat pe depășirea crizelor pentru a echilibra criza socială generată de criza energetică și, respectiv, domeniul mediului e mai puțin prioritar.

Katja Plate, directoarea reprezentanței din România și Republica Moldova a Fundației Konrad Adenauer a menționat experiența Germaniei în domeniul politicilor climatice, unde accentul se pune pe ideea dezvoltării energiei verde – surse alternative de energie regenerabilă, biomasă, energia solară și cea eoliană.

Participanții la eveniment au menționat importanța dezvoltării și menținerii unui dialog constant între guvern, părțile interesate și societatea civilă în procesul de elaborare și implementare a politcilor în domeniul schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #politici #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.