Politicile climatice în statele Partneriatului Estic – între obligații asumate și realizări

Centrul de Analize și Politici Eficiente (CAPE) a organizat pe 17 noiembrie o masă rotundă dedicată prezentării studiului “Evaluarea implementării politicilor UE privind schimbările climatice în Republica Moldova, Ucraina și Georgia conform Acordului de Asociere (AA)” realizat de Natalia Guranda, Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Clima și energia în țările Parteneriatului Estic” cu sprijinul financiar al Fundației Konrad Adenauer.

Studiul prezintă principalele realizări și restanțe înregistrate în transpunerea prevederilor din AA între UE, pe de o parte, și Republica Moldova, Ucraina și Georgia, pe de altă parte. Totodată, acesta conține o sinteză a constatărilor privind practica transpunerii prevederilor în domeniul schimbărilor climatice a AA în cadrul legal al Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. Studiul a fost realizat cu implicarea experților din Georgia și Ucraina.

Natalia Guranda, autoarea evaluării transpunerii legislației europene în Republica Moldova, a menționat că o mare parte din obligațiile stabilite în AA legate de schimbările climatice au fost transpuse sau, cel puțin, au fost create bazele pentru implementarea regulamentelor și directivelor. Totodată, Natalia Guranda a menționat că Republica Moldova are unele restanțe în transpunerea prevederilor AA din cauza lipsei de capacități și resurse umane în cadrul organelor guvernamentale.

Veaceslav Berbeca, responsabil de evaluarea transpunerii legislației europene în Ucraina, a afirmat că acest stat a început cu o întârziere mare acest proces, care, ulterior, a cunoscut o dinamică ascendentă începând cu adoptarea celui de-al doilea Plan de Acțiuni pentru implementarea AA între Ucraina și UE din octombrie 2017. Autorul a ținut să accentueze ideea necesității realizării unei înțelegeri naționale cu privire la prioritățile redresării postbelice a țării și modalitățile de tranziție a Ucrainei la cursul verde european al dezvoltării.

Ion Tăbârță, autorul evaluării transpunerii legislației europene în Georgia, a afirmat că acest stat a realizat anumite progrese la capitolul aproximației legislației naționae la cea euroepeană în domeniul schimbărilor climatice. Totodată, sunt mai multe întîrzieri de ordin institutional, legislative și financiar.

Marius Țăranu, expert în domeniul schimbărilor climatice, USAID a menționat că UE e foarte ambitioasă în privința politicilor de prevenire a schimbărilor climatice, dar țările candidate trebuie să țină cont de interesele nationale. Astfel, Republica Moldova și-a luat angajamente destul de mari, dar nu foarte posibile pentru a fi realizate. Trebuie să fim foarte atenți cand alegem între neutralitatea carbonului șineutralitatea climatică în funție de posibilități și interesele naționale.

Iuliana Cantaragiu, expertă în domeniul mediului a declarat că acest domeniu necesită costuri destul de mari. Guvernul Republicii Moldova e focusat pe depășirea crizelor pentru a echilibra criza socială generată de criza energetică și, respectiv, domeniul mediului e mai puțin prioritar.

Katja Plate, directoarea reprezentanței din România și Republica Moldova a Fundației Konrad Adenauer a menționat experiența Germaniei în domeniul politicilor climatice, unde accentul se pune pe ideea dezvoltării energiei verde – surse alternative de energie regenerabilă, biomasă, energia solară și cea eoliană.

Participanții la eveniment au menționat importanța dezvoltării și menținerii unui dialog constant între guvern, părțile interesate și societatea civilă în procesul de elaborare și implementare a politcilor în domeniul schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #politici #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ferma de porcine din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, afectată anul trecut de un focar major de pestă porcină africană (PPA), nu a primit nici până acum despăgubiri din partea statului. În urma epidemiei declarate în martie, au fost nimicite 67.794 de animale, iar pierderile financiare totale depășesc 400 de milioane de lei.

Contactată de IPN, directoarea fermei, Ecaterina Perebinos, a declarat că dosarele pentru despăgubiri au fost depuse încă din toamna anului trecut, iar toate măsurile sanitar-veterinare impuse de autorități au fost respectate integral. Cu toate acestea, procesul de compensare a fost suspendat, iar reluarea activității se face cu dificultăți majore, costurile fiind acoperite din surse proprii.

Focarul de PPA a fost declarat oficial pe 16 martie, iar autoritățile au impus măsuri stricte, inclusiv distrugerea întregului efectiv. „Compania a aplicat integral măsurile sanitar-veterinare impuse, inclusiv nimicirea întregului efectiv. Ulterior, au fost depuse dosarele de solicitare a despăgubirilor, evaluate de comisia de specialitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 645/2010, la 194,7 milioane de lei”, a explicat Ecaterina Perebinos.

Potrivit acesteia, documentele au fost transmise Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în luna octombrie 2025, iar în decembrie compania a fost informată despre suspendarea temporară a procesului decizional, decizie contestată ulterior pe cale legală. „Până în prezent, plata despăgubirilor nu a fost efectuată, deși compania noastră a respectat toate măsurile impuse pentru lichidarea focarului”, a subliniat directoarea.

Impactul financiar rămâne semnificativ. În 2025, pierderile au depășit 250 de milioane de lei, iar ferma a reluat activitatea doar la aproximativ 30% din capacitate. Relansarea completă depinde de stabilitatea financiară și de recuperarea pierderilor. „Finanțarea relansării a fost realizată din resurse proprii și credite, însă lipsa despăgubirilor pune o presiune majoră pe fluxul de numerar și pe planurile de investiții”, a mai spus Ecaterina Perebinos.

Printre dificultățile majore sunt menționate costurile suplimentare de repornire a producției, refacerea efectivului, menținerea măsurilor stricte de biosecuritate și durata îndelungată a procedurilor administrative. Conducerea fermei afirmă că, în afara măsurilor obligatorii de eradicare a bolii, nu au fost oferite alte instrumente concrete de sprijin.

În prezent, ferma operează în regim controlat, iar viitorul său depinde de soluționarea dosarelor de despăgubire și de clarificarea cadrului instituțional. „Perspectivele sunt direct legate de rezolvarea despăgubirilor și de controlul riguros al PPA pe întreg teritoriul țării, pentru a preveni apariția altor focare”, a conchis directoarea.

Conducerea fermei consideră că gestionarea sanitar-veterinară a focarului a fost corectă, însă mecanismele de compensare și comunicare administrativă necesită îmbunătățiri substanțiale pentru a oferi fermierilor predictibilitate, transparență și termene clare.