Politicile climatice în statele Partneriatului Estic – între obligații asumate și realizări

Centrul de Analize și Politici Eficiente (CAPE) a organizat pe 17 noiembrie o masă rotundă dedicată prezentării studiului “Evaluarea implementării politicilor UE privind schimbările climatice în Republica Moldova, Ucraina și Georgia conform Acordului de Asociere (AA)” realizat de Natalia Guranda, Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Clima și energia în țările Parteneriatului Estic” cu sprijinul financiar al Fundației Konrad Adenauer.

Studiul prezintă principalele realizări și restanțe înregistrate în transpunerea prevederilor din AA între UE, pe de o parte, și Republica Moldova, Ucraina și Georgia, pe de altă parte. Totodată, acesta conține o sinteză a constatărilor privind practica transpunerii prevederilor în domeniul schimbărilor climatice a AA în cadrul legal al Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. Studiul a fost realizat cu implicarea experților din Georgia și Ucraina.

Natalia Guranda, autoarea evaluării transpunerii legislației europene în Republica Moldova, a menționat că o mare parte din obligațiile stabilite în AA legate de schimbările climatice au fost transpuse sau, cel puțin, au fost create bazele pentru implementarea regulamentelor și directivelor. Totodată, Natalia Guranda a menționat că Republica Moldova are unele restanțe în transpunerea prevederilor AA din cauza lipsei de capacități și resurse umane în cadrul organelor guvernamentale.

Veaceslav Berbeca, responsabil de evaluarea transpunerii legislației europene în Ucraina, a afirmat că acest stat a început cu o întârziere mare acest proces, care, ulterior, a cunoscut o dinamică ascendentă începând cu adoptarea celui de-al doilea Plan de Acțiuni pentru implementarea AA între Ucraina și UE din octombrie 2017. Autorul a ținut să accentueze ideea necesității realizării unei înțelegeri naționale cu privire la prioritățile redresării postbelice a țării și modalitățile de tranziție a Ucrainei la cursul verde european al dezvoltării.

Ion Tăbârță, autorul evaluării transpunerii legislației europene în Georgia, a afirmat că acest stat a realizat anumite progrese la capitolul aproximației legislației naționae la cea euroepeană în domeniul schimbărilor climatice. Totodată, sunt mai multe întîrzieri de ordin institutional, legislative și financiar.

Marius Țăranu, expert în domeniul schimbărilor climatice, USAID a menționat că UE e foarte ambitioasă în privința politicilor de prevenire a schimbărilor climatice, dar țările candidate trebuie să țină cont de interesele nationale. Astfel, Republica Moldova și-a luat angajamente destul de mari, dar nu foarte posibile pentru a fi realizate. Trebuie să fim foarte atenți cand alegem între neutralitatea carbonului șineutralitatea climatică în funție de posibilități și interesele naționale.

Iuliana Cantaragiu, expertă în domeniul mediului a declarat că acest domeniu necesită costuri destul de mari. Guvernul Republicii Moldova e focusat pe depășirea crizelor pentru a echilibra criza socială generată de criza energetică și, respectiv, domeniul mediului e mai puțin prioritar.

Katja Plate, directoarea reprezentanței din România și Republica Moldova a Fundației Konrad Adenauer a menționat experiența Germaniei în domeniul politicilor climatice, unde accentul se pune pe ideea dezvoltării energiei verde – surse alternative de energie regenerabilă, biomasă, energia solară și cea eoliană.

Participanții la eveniment au menționat importanța dezvoltării și menținerii unui dialog constant între guvern, părțile interesate și societatea civilă în procesul de elaborare și implementare a politcilor în domeniul schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #politici #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.