Politicile climatice în statele Partneriatului Estic – între obligații asumate și realizări

Centrul de Analize și Politici Eficiente (CAPE) a organizat pe 17 noiembrie o masă rotundă dedicată prezentării studiului “Evaluarea implementării politicilor UE privind schimbările climatice în Republica Moldova, Ucraina și Georgia conform Acordului de Asociere (AA)” realizat de Natalia Guranda, Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Clima și energia în țările Parteneriatului Estic” cu sprijinul financiar al Fundației Konrad Adenauer.

Studiul prezintă principalele realizări și restanțe înregistrate în transpunerea prevederilor din AA între UE, pe de o parte, și Republica Moldova, Ucraina și Georgia, pe de altă parte. Totodată, acesta conține o sinteză a constatărilor privind practica transpunerii prevederilor în domeniul schimbărilor climatice a AA în cadrul legal al Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. Studiul a fost realizat cu implicarea experților din Georgia și Ucraina.

Natalia Guranda, autoarea evaluării transpunerii legislației europene în Republica Moldova, a menționat că o mare parte din obligațiile stabilite în AA legate de schimbările climatice au fost transpuse sau, cel puțin, au fost create bazele pentru implementarea regulamentelor și directivelor. Totodată, Natalia Guranda a menționat că Republica Moldova are unele restanțe în transpunerea prevederilor AA din cauza lipsei de capacități și resurse umane în cadrul organelor guvernamentale.

Veaceslav Berbeca, responsabil de evaluarea transpunerii legislației europene în Ucraina, a afirmat că acest stat a început cu o întârziere mare acest proces, care, ulterior, a cunoscut o dinamică ascendentă începând cu adoptarea celui de-al doilea Plan de Acțiuni pentru implementarea AA între Ucraina și UE din octombrie 2017. Autorul a ținut să accentueze ideea necesității realizării unei înțelegeri naționale cu privire la prioritățile redresării postbelice a țării și modalitățile de tranziție a Ucrainei la cursul verde european al dezvoltării.

Ion Tăbârță, autorul evaluării transpunerii legislației europene în Georgia, a afirmat că acest stat a realizat anumite progrese la capitolul aproximației legislației naționae la cea euroepeană în domeniul schimbărilor climatice. Totodată, sunt mai multe întîrzieri de ordin institutional, legislative și financiar.

Marius Țăranu, expert în domeniul schimbărilor climatice, USAID a menționat că UE e foarte ambitioasă în privința politicilor de prevenire a schimbărilor climatice, dar țările candidate trebuie să țină cont de interesele nationale. Astfel, Republica Moldova și-a luat angajamente destul de mari, dar nu foarte posibile pentru a fi realizate. Trebuie să fim foarte atenți cand alegem între neutralitatea carbonului șineutralitatea climatică în funție de posibilități și interesele naționale.

Iuliana Cantaragiu, expertă în domeniul mediului a declarat că acest domeniu necesită costuri destul de mari. Guvernul Republicii Moldova e focusat pe depășirea crizelor pentru a echilibra criza socială generată de criza energetică și, respectiv, domeniul mediului e mai puțin prioritar.

Katja Plate, directoarea reprezentanței din România și Republica Moldova a Fundației Konrad Adenauer a menționat experiența Germaniei în domeniul politicilor climatice, unde accentul se pune pe ideea dezvoltării energiei verde – surse alternative de energie regenerabilă, biomasă, energia solară și cea eoliană.

Participanții la eveniment au menționat importanța dezvoltării și menținerii unui dialog constant între guvern, părțile interesate și societatea civilă în procesul de elaborare și implementare a politcilor în domeniul schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #politici #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.