Politicile climatice în statele Partneriatului Estic – între obligații asumate și realizări

Centrul de Analize și Politici Eficiente (CAPE) a organizat pe 17 noiembrie o masă rotundă dedicată prezentării studiului “Evaluarea implementării politicilor UE privind schimbările climatice în Republica Moldova, Ucraina și Georgia conform Acordului de Asociere (AA)” realizat de Natalia Guranda, Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Clima și energia în țările Parteneriatului Estic” cu sprijinul financiar al Fundației Konrad Adenauer.

Studiul prezintă principalele realizări și restanțe înregistrate în transpunerea prevederilor din AA între UE, pe de o parte, și Republica Moldova, Ucraina și Georgia, pe de altă parte. Totodată, acesta conține o sinteză a constatărilor privind practica transpunerii prevederilor în domeniul schimbărilor climatice a AA în cadrul legal al Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. Studiul a fost realizat cu implicarea experților din Georgia și Ucraina.

Natalia Guranda, autoarea evaluării transpunerii legislației europene în Republica Moldova, a menționat că o mare parte din obligațiile stabilite în AA legate de schimbările climatice au fost transpuse sau, cel puțin, au fost create bazele pentru implementarea regulamentelor și directivelor. Totodată, Natalia Guranda a menționat că Republica Moldova are unele restanțe în transpunerea prevederilor AA din cauza lipsei de capacități și resurse umane în cadrul organelor guvernamentale.

Veaceslav Berbeca, responsabil de evaluarea transpunerii legislației europene în Ucraina, a afirmat că acest stat a început cu o întârziere mare acest proces, care, ulterior, a cunoscut o dinamică ascendentă începând cu adoptarea celui de-al doilea Plan de Acțiuni pentru implementarea AA între Ucraina și UE din octombrie 2017. Autorul a ținut să accentueze ideea necesității realizării unei înțelegeri naționale cu privire la prioritățile redresării postbelice a țării și modalitățile de tranziție a Ucrainei la cursul verde european al dezvoltării.

Ion Tăbârță, autorul evaluării transpunerii legislației europene în Georgia, a afirmat că acest stat a realizat anumite progrese la capitolul aproximației legislației naționae la cea euroepeană în domeniul schimbărilor climatice. Totodată, sunt mai multe întîrzieri de ordin institutional, legislative și financiar.

Marius Țăranu, expert în domeniul schimbărilor climatice, USAID a menționat că UE e foarte ambitioasă în privința politicilor de prevenire a schimbărilor climatice, dar țările candidate trebuie să țină cont de interesele nationale. Astfel, Republica Moldova și-a luat angajamente destul de mari, dar nu foarte posibile pentru a fi realizate. Trebuie să fim foarte atenți cand alegem între neutralitatea carbonului șineutralitatea climatică în funție de posibilități și interesele naționale.

Iuliana Cantaragiu, expertă în domeniul mediului a declarat că acest domeniu necesită costuri destul de mari. Guvernul Republicii Moldova e focusat pe depășirea crizelor pentru a echilibra criza socială generată de criza energetică și, respectiv, domeniul mediului e mai puțin prioritar.

Katja Plate, directoarea reprezentanței din România și Republica Moldova a Fundației Konrad Adenauer a menționat experiența Germaniei în domeniul politicilor climatice, unde accentul se pune pe ideea dezvoltării energiei verde – surse alternative de energie regenerabilă, biomasă, energia solară și cea eoliană.

Participanții la eveniment au menționat importanța dezvoltării și menținerii unui dialog constant între guvern, părțile interesate și societatea civilă în procesul de elaborare și implementare a politcilor în domeniul schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #politici #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului au scăzut miercuri, pe măsură ce noile date privind creșterea stocurilor de țiței din Statele Unite au intensificat îngrijorările legate de un posibil exces de ofertă. Totuși, declinul a fost limitat de înăsprirea pieței carburanților, pe fondul atacurilor repetate asupra infrastructurii petroliere rusești, scrie Reuters.

Cotațiile Brent au scăzut cu 71 de cenți (1%), ajungând la 64,18 dolari barilul, după un avans de 1,1% în sesiunea precedentă. Contractele WTI au pierdut 63 de cenți (1%), tranzacționându-se la 60,11 dolari barilul, după ce marți urcaseră cu 1,4%.

Potrivit datelor Asociației Americane a Petrolului (API), stocurile de țiței din SUA au crescut cu 4,45 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 14 noiembrie. Rezervelor de benzină li s-au adăugat 1,55 milioane de barili, iar cele de distilate au crescut cu 577.000 de barili.

„Per ansamblu, raportul este unul destul de bearish”, au comentat analiștii ING, care avertizează totuși că piața rămâne mult mai preocupată de riscurile de întrerupere a livrărilor decât de un eventual surplus.

Marți, prețurile au crescut pe fondul restrângerii pieței de motorină, cauzată de scăderea exporturilor rusești, a explicat analistul PVM John Evans.

Sancțiunile americane împotriva Rosneft și Lukoil, cu termen-limită 21 noiembrie pentru încetarea tuturor tranzacțiilor cu cei doi giganți ruși, au redus deja veniturile Moscovei din petrol și vor diminua volumele de export, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA. Cumpărători din China și India au început deja să se reorienteze către alți furnizori.

Temerile legate de oferta rusească se ciocnesc însă cu prognozele analiștilor, care susțin că producția globală depășește cererea actuală — presiune suplimentară asupra prețurilor.

După atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice și portuare a Rusiei, marjele de profit pentru motorină au explodat în Europa, atingând marți cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, pe fondul creșterii marjelor de rafinare la nivel global.

Datele oficiale privind stocurile americane vor fi publicate în cursul zilei de miercuri. Opt analiști chestionați de Reuters estimează, în medie, o scădere a rezervelor cu aproximativ 600.000 de barili în săptămâna încheiată pe 14 noiembrie.