Populația Moldovei scade alarmant! Aproape jumătate de milion de oameni pierduți în doar zece ani

30 Ian. 2025, 12:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2025, 12:19 // Actual //  Ursu Victor

În anul 2024, populația cu reședință obișnuită în Republica Moldova a fost estimată la 2,401 milioane de persoane, în scădere cu 388 de mii sau cu 14% față de 2,789 milioane în 2014, conform datelor preliminare ale recensământului.

Din totalul populației, 47,1% sunt bărbați, iar 52,1% sunt femei, păstrându-se echilibrul între sexe. De asemenea, 46,4% din populația Moldovei locuiește în orașe, în timp ce 53,6% trăiesc în mediul rural. Este important de menționat că populația urbană a înregistrat o creștere de 7,95 puncte procentuale, ceea ce indică o tendință naturală a locuitorilor de a se muta în orașe, în căutarea unor condiții de trai mai bune.

Referitor la structura pe vârste, în 2024, ponderea copiilor între 0 și 14 ani a crescut la 19,2%, comparativ cu 17,2% în 2014. În schimb, populația tinerilor între 15 și 24 de ani a scăzut la 10,6%, de la 14,7% în urmă cu 10 ani. Grupa de vârstă 25-64 de ani rămâne cea mai numeroasă, reprezentând 52% din populație, în scădere față de 56,1% în 2014. De asemenea, numărul persoanelor de 65 de ani și mai mult a crescut semnificativ, ajungând la 18,2%, comparativ cu 11,3% în urmă cu un deceniu.

Un alt indicator relevant este concentrarea populației în Capitală. În Chișinău locuiesc acum 30% din cetățenii Republicii Moldova, adică una din trei persoane, în creștere semnificativă față de 2014, când în capitală locuia doar una din cinci persoane.

În ceea ce privește naționalitatea, 83,4% dintre respondenți au declarat că sunt cetățeni ai Republicii Moldova, iar 15,4% sunt cetățeni ai altor state, precum și ai Republicii Moldova. În ceea ce privește apartenența etnică, 77,2% dintre respondenți s-au declarat moldoveni, 7,9% români, 4,9% ucraineni, 4,2% găgăuzi și 3,2% ruși.

Limba vorbită a fost, de asemenea, un subiect de interes, 49,2% dintre respondenți declarând că vorbesc limba moldovenească, 31,3% română și 11,1% rusă. Aceste statistici evidențiază diversitatea culturală și lingvistică a Republicii Moldova, dar și schimbările în utilizarea limbilor oficiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

27 Iun. 2026, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Iun. 2026, 10:05 // Actual //  Ursu Victor

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.