Populația, tot creditoare netă a băncilor rămâne. Depozitele sunt mai mari decât creditele

Moldovenii sunt creditori neți ai băncilor. Sursa principală de finanțare a sectorului bancar rămân depozitele, care asigură peste ¾ din finanțările băncilor, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Soldul depozitelor, la sfârșitul anului trecut, a înregistrat o creștere superioară celei din anii precedenți (+16,5 la sută față de anul precedent), dar și a ratei de ascensiune a creditului total (+13,1 la sută față de anul precedent). Astfel, intermedierea bancară s-a redus ușor, prin prisma indicatorului credite/depozite, care a avut o tendință descrescătoare de la data ultimului raport, situându-se la nivelul de 57,3 la sută la finele anului 2020.

Astfel, din suma totală a depozitelor bancare de circa 80 miliarde de lei peste 45 miliarde de lei au fost direcționați în acordarea împrumuturilor bancare.

În analiza separată pe clienți, raportul „credite/depozite” pe segmentul persoanelor fizice a consemnat o ușoară creștere de la 30,7 la sută până la 32,0 la sută pe parcursul anului 2020, sectorul persoanelor fizice s-a menținut în continuare pe poziția netă de creditor al sectorului bancar. Concomitent, poziția sectorului companiilor drept debitor net al băncilor s-a redus moderat de la 116,4 la sută la 108,6 la sută.

Economiștii susțin că deși băncile au bani aceștia sunt bani plasați pe perioade scurte de către cetățeni sau sunt depozite la vedere fără dobândă sau pur și simplu conturi curente. Or, băncile acordă credite pe perioade mult mai mari de exemplu – 24 de luni, 60 de luni.

#creditor #depozite #finantari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.