Povestea omului care şi-a împărţit cariera între lumea construcţiilor şi cea a cinematografiei

19 Sept. 2021, 17:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2021, 17:58 // Actual //  bani.md

Francis Bouygues şi-a împărţit cariera între lumea construcţiilor şi cea a cinematografiei. A reuşit să atingă succesul în ambele, lăsând moştenire un imperiu financiar care îi poartă numele, scrie businessmagazin.ro.

Francis Bouygues s-a născut pe 5 decembrie 1992 în localitatea Auvergne din Franţa. El a urmat cursurile prestigioasei instituţii École Centrale Paris, pe care a absolvit-o în 1946 cu o diplomă de inginer. Pentru a scăpa de STO (serviciul de muncă obligatoriu, prin care francezii erau duşi de nazişti să lucreze în Germania), s-a ascuns în Ambrières-les-Vallées, alături de un coleg de facultate, Philippe Tézé, cu a cărui soră, Monique, s-a şi căsătorit. Cuplul a avut patru copii: Corinne, Nicolas, Olivier şi Martin.

Și-a început cariera ca manager în construcții

Bouygues şi-a început cariera în cadrul companiei Dumont-Besson, ca manager de lucrări în construcţii. Între anii 1949 şi 1951 a urmat şi o serie de cursuri la Centrul de Dezvoltare a Afacerilor, Paris. În 1952 a intrat în lumea antreprenoriatului, când a pus bazele afacerii Entreprise Francis Bouygues, o companie de construcţii şi lucrări industriale, care avea să aducă un suflu nou pieţei imobiliare postbelice. În 1955 a fost numit consilier tehnic la Ministerul Reconstrucţiei, pas care i-a propulsat cariera şi afacerile. Compania sa a fost printre primele afaceri care au folosit forţă de muncă din rândul imigranţilor din Maroc, Algeria şi Portugalia. În 1959, a lansat Stim, o filială a Bouygues, dedicată dezvoltării imobiliare.

În 1982 a primit, din partea publicaţiei franceze Le Nouvel Économiste, titlul de managerul anului. În 1989, antreprenorul a cedat frâiele businessului fiului său, Martin, păstrând însă funcţia de director al companiei. Un an mai târziu a fondat o nouă afacere, Ciby 2000, o companie de producţie de film, alături de Martin. Portofoliul firmei a inclus producţii cunoscute precum Pianul, Pisica albă, pisica neagră sau Twin Peaks.

Ofertă de jumătate de milion de franci

Antreprenorul a murit la vârsta de 70 de ani, în urma unui infarct, pe 25 iulie 1993. Regizorul italian Bernardo Bertolucci a lansat, în memoria sa, producţia Micul Buddha.

După moartea fondatorului, Paramount a făcut o ofertă de 500 de milioane de franci pentru a cumpăra casa de producţie, ofertă pe care văduva lui Bouygues a refuzat-o. Ciby 2000 s-a divizat ulterior în mai multe entităţi.

În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, Bouygues SA a înregistrat venituri de peste 35 de miliarde de euro şi a funcţionat cu o echipă de circa 129.000 de angajaţi. Grupul este activ atât în domeniul construcţiilor şi al dezvoltării imobiliare cât şi în mass media, telecomunicaţii şi transporturi. În piaţa locală compania a avut, la nivelul anului 2020, o cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.