Populismul electoral și scumpirea resurselor energetice, printre provocările care riscă să zdruncine Moldova în 2023

Republica Moldova este afectată de criza economică generată de războiul din Ucraina. Or efectele acesteia se vor resimți și în anul 2023. Or, Expert Grup a identificat câteva provocări cu care s-ar putea confrunta țara în anul 2023.

Continuarea războiului din Ucraina, cu repercusiuni directe și indirecte asupra Republicii Moldova Agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina prezintă semne tot mai evidente de transformare într-un război îndelungat. Acesta va rămâne principala provocare pentru Republica Moldova, cel puțin din următoarele considerente: (perpetuarea nivelului sporit de incertitudine, afectând apetitul investițional și descurajând activitatea privată per ansamblu; se vor menține riscurile de întreruperi de energie electrică pe fundalul bombardamentelor de către Federația Rusă a infrastructurii energetice din Ucraina cu care este interconectată și Republica Moldova; o potențială intensificare a survolării spațiului aerian de rachete lansate de Federația Rusă spre Ucraina; subminarea în continuare a schimburilor comerciale cu Ucraina, Federația Rusă și Belarus; și menținerea nivelului înalt al costurilor logistice pentru companiile care depind de importuri. Pentru a face față acestei provocări, Guvernarea trebuie să asigure suportul politic, instituțional și financiar deplin pentru eforturile privind îndeplinirea condiționalităților pentru începerea negocierilor de aderare la UE, pentru consolidarea securității energetice, informaționale și militare.
Executarea problematică a bugetului de stat în contextul unui an economic dificil și obligații sociale în creștere Executarea bugetului de stat care a fost planificat cu un deficit de 6% din PIB pentru 2023 ar putea fi una din principalele provocări ale anului, în contextul perpetuării constrângerilor economice din 2022: incertitudinea cauzată de războiul din Ucraina, inflația încă înaltă, riscul acutizării crizei energetice și accesul limitat la credite. În plus, acoperirea deficitului bugetar preponderent din credite va duce la creșterea continuă a datoriei de stat care, deși va rămâne în limite acceptabile și controlabile, va afecta tot mai mult ratingul de țară din cauza finanțării nesustenabile a deficitulu bugetar.
Riscul unor noi majorări de prețuri la resursele energetice Anul 2023 ar putea să fie și mai dificil din perspectiva prețurilor la gaze și electricitate. Contractul cu Gazprom rămâne total incert după deciziile unilaterale ale Gazprom de a reduce livrările agreate în contractul cu MoldovaGaz, cel mai probabil fiind perpetuată situația curentă în care tot gazul livrat de Gazprom merge în regiunea transnistreană în schimbul livrărilor de electricitate la preț optimal. Aceasta înseamnă că în 2023, Republica Moldova va trebui să procure gaze naturale din surse alternative, cel mai probabil de la bursă. Problema este că pe fundalul sancțiunilor, prețul gazului urmează să se mențină înalt la burse, iar înmagazinarea va fi tot mai dificilă din motivul insuficienței spațiilor de stocare pe fundalul așteptărilor privind creșterea prețurilor din partea participanților la bursele internaționale. Consecutiv, și electricitatea ar putea să se scumpească, deoarece livrările de electricitate din stânga Nistrului nu acoperă nici pe aproape necesarul de consum din dreapta Nistrului, fiind necesare importuri de electricitate din Ucraina sau România unde prețul, din motive obiective, este mult mai mare.
Riscul populismului electoral în contextul alegerilor locale Anul 2023 marchează începutul maratonului electoral format din triada alegerilor locale, alegerilor prezidențiale (2024) și celor parlamentare (2025). Prin urmare, aceasta ar putea duce la creșterea presiunilor din partea Parlamentului asupra Guvernului în contextul creșterii inclinației politicienilor spre inițiative populiste. Astfel, există riscul perturbării agendei de reforme ale ministerelor de comportamentul electoral al politicienilor. Din acest motiv, din punct de vedere al economiei politice, anul 2023 închide fereastra de oportunitate pentru promovarea reformelor (care a fost deschisă în 2021-2022). Atenuarea acestui risc este foarte importantă, în special din perspectiva menținerii angajamentului ferm pe direcția integrării europene și îndeplinirea condiționalităților pentru începerea negocierilor de aderare la UE.
Riscul subminării potențialului economic din cauza emigrării și a fenomenului dezinvestițional Perpetuarea războiului la hotar și începerea perioadelor electorale din 2023-2025 va alimenta un nivel sporit de incertitudine care va fi combinată cu creșterea îngrijorărilor din partea mediului de afaceri privind posibilele măsuri de creștere a presiunii fiscale pe fundalul cronicizării dezechilibrelor bugetare. Aceste tendințe ar putea nu doar duce la înghețarea investițiilor, dar și la un anumit proces dezinvestițional și chiar plecarea unor investitori străini din țară. Pentru a atenua acest risc, agenda pro-business a Guvernului trebuie să fie focusată mai mult pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, promovarea integrității în sectorul privat, ameliorarea cadrului concurențial, încurajarea tranziției în sectorul formal, promovarea asocierii business-ului și facilitarea accesului la finanțare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populism #Energie #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom