Potenţialul cumpărător al Signature Bank nu va fi obligat să renunţe la activităţile din piaţa crypto

Una dintre agenţiile americane de supraveghere din piaţa bancară (Federal Deposit Insurance Corporation – FDIC) a ieşit cu o poziţie oficială după ce presa internaţională a relatat joi că orice potential cumpărător al băncii falimentare Signature Bank va fi obligat să renunţe la activităţile din piaţa crypto, potrivit CoinDesk.

FDIC respinge informaţia relatată de agenţia de presă Reuters şi spune că agenţia nu va impune o astfel de regulă.

Banca americană Signature Bank este la vânzare după ce a fost închisă de autorităţi la finalul săptămânii trecute.

Închiderea băncii din New York a venit la două zile după colapsul Silicon Valley Bank (SVB) şi la mai puţin de o săptămână după închiderea Silvergate Bank. Toate cele trei bănci erau cunoscute drept instituţii financiare deschise spre piaţa crypto.

În cazul Signature Bank, clienţii crypto reprezentau un sfert din totalul depozitelor. Banca este acum investigată de Departamentul de Justiţie din SUA şi de autoritatea de supraveghere americană (SEC) pentru că nu ar fi aplicat standarde de monitorizare destul de stricte, ceea ce ar fi lăsat loc pentru activităţi de spălare a banilor.

A fost deschis chiar un proces împotriva Signature Bank în luna februarie, în care banca este acuzată că a fost complice la „frauda FTX”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Signature Bank #crypto #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.