Potenţialul cumpărător al Signature Bank nu va fi obligat să renunţe la activităţile din piaţa crypto

Una dintre agenţiile americane de supraveghere din piaţa bancară (Federal Deposit Insurance Corporation – FDIC) a ieşit cu o poziţie oficială după ce presa internaţională a relatat joi că orice potential cumpărător al băncii falimentare Signature Bank va fi obligat să renunţe la activităţile din piaţa crypto, potrivit CoinDesk.

FDIC respinge informaţia relatată de agenţia de presă Reuters şi spune că agenţia nu va impune o astfel de regulă.

Banca americană Signature Bank este la vânzare după ce a fost închisă de autorităţi la finalul săptămânii trecute.

Închiderea băncii din New York a venit la două zile după colapsul Silicon Valley Bank (SVB) şi la mai puţin de o săptămână după închiderea Silvergate Bank. Toate cele trei bănci erau cunoscute drept instituţii financiare deschise spre piaţa crypto.

În cazul Signature Bank, clienţii crypto reprezentau un sfert din totalul depozitelor. Banca este acum investigată de Departamentul de Justiţie din SUA şi de autoritatea de supraveghere americană (SEC) pentru că nu ar fi aplicat standarde de monitorizare destul de stricte, ceea ce ar fi lăsat loc pentru activităţi de spălare a banilor.

A fost deschis chiar un proces împotriva Signature Bank în luna februarie, în care banca este acuzată că a fost complice la „frauda FTX”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Signature Bank #crypto #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță lansează un nou avertisment cu privire la modul în care autoritățile tratează subiectul recesiunii economice. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta acuză reprezentanți ai puterii și anumiți „experți de serviciu” că încearcă să manipuleze opinia publică și să nege date economice clare, doar pentru a apăra imaginea politică a guvernării.

Ioniță afirmă că Republica Moldova a intrat în recesiune în 2024, iar acest lucru este demonstrat de scăderea PIB în trei trimestre consecutive. Mai mult, el subliniază că aceasta este a treia recesiune a țării în ultimii cinci ani, un semnal evident al fragilității economiei naționale. Datele, afirmă economistul, au fost incluse și în studiul IDIS „Viitorul” – „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert.

Potrivit lui Ioniță, recesiunea nu este o întâmplare, ci rezultatul unei evoluții negative continue, caracterizate prin stagnare și inflație ridicată, fenomen pe care acesta îl numește pe numele real: stagflație.

Economistul critică dur reacțiile apărute după prezentarea datelor. El spune că un „expert de cohortă propagandistică” a declarat public că recesiunea este un „FALS”, negând evidențele economice. Ioniță ironizează situația, afirmând că respectivul „propagandist” se contrazice public, având postări mai vechi în care el însuși vorbea despre recesiune: „Probabil atunci nu primise încă linie de la partid”.

În opinia sa, tentativa de a minimaliza problemele este „o încercare jalnică, primitivă și lipsită de profesionalism” și reprezintă simptomul unei culturi politice care pune propaganda înaintea analizei economice reale.

Ioniță contrastează rolul economistului cu cel al propagandistului: primul trebuie să identifice problemele și să le explice publicului, în timp ce al doilea „neagă evidențele, intimidează dezbaterile și încearcă să convingă societatea că negrul este alb”.

Economistul avertizează că ignorarea realităților economice nu doar că sabotează discuțiile serioase, dar pe termen lung subminează încrederea și capacitatea de dezvoltare a țării: „Economia nu poate fi mințită la infinit, iar costurile acestei autoamăgiri sunt plătite de întreaga societate”.