Prăbușirea rublei zguduie comerțul: companiile chineze suspendă vânzările în Rusia

Companiile chineze care furnizează produse de consum în Rusia au început să suspende vânzările pe platformele de comerț electronic din cauza devalorizării drastice a rublei, informează South China Morning Post citând surse din industrie.

Potrivit acestora, deprecierea rublei la cele mai scăzute niveluri din martie 2022 a provocat îngrijorări printre antreprenorii chinezi, mai ales cei care își desfășoară activitatea în ruble.

China este principalul partener comercial al Rusiei și furnizor major de bunuri de larg consum, înlocuind companiile occidentale retrase. Conform datelor vamale, Rusia importă lunar produse din China în valoare de 10-11 miliarde de dolari, dublu față de perioada de dinaintea războiului. Mai mult de 50% dintre produsele de pe platformele de comerț electronic din Rusia provin din China, iar mașinile chinezești reprezintă 70% din piața auto rusă.

Totuși, prăbușirea rublei a provocat „pierderi serioase” exportatorilor chinezi, a declarat pentru SCMP Andy Guo, fondatorul platformei de afaceri Waimaojia, axată pe piața rusă. „Devalorizarea rublei crește prețurile, slăbind apetitul consumatorilor ruși pentru cumpărături. În același timp, fluctuațiile cursului valutar erodează marjele de profit ale exportatorilor chinezi după achitarea costurilor”, a explicat el.

Aproximativ 150.000 de vânzători chinezi își comercializează produsele pe marketplace-uri rusești precum Ozon, Wildberries și Yandex Market. Situația devine mai dificilă din cauza problemelor cu plățile, a dezvăluit un operator al unei platforme comerciale din Shenzhen. Acesta a afirmat că firma sa a livrat produse în Rusia în valoare de sute de milioane de yuani, însă nu a primit niciun ban de la Wildberries. Un alt comerciant a declarat că rublele obținute din vânzări pot fi schimbate doar pe piața neagră, ceea ce este riscant.

De la începutul lunii noiembrie, rubla a pierdut aproximativ 10% din valoare față de yuan și dolar, și 7,5% față de euro, marcând cea mai slabă performanță lunară a monedei rusești din ultimii doi ani, potrivit Reuters. Pe 27 noiembrie, dolarul a atins un curs de peste 114 ruble, euro a depășit 120 de ruble, iar yuanul a ajuns la 15,2 ruble pe piața din Moscova. Ca răspuns, Banca Centrală a Rusiei a dublat vânzările de yuani din rezerve la 8,4 miliarde de ruble pe zi, ceea ce a atenuat ușor presiunea asupra rublei. Vineri, cursul yuanului a scăzut cu 1,5%, până la 14,5 ruble, în timp ce dolarul a coborât la 106,5 ruble, iar euro la 112,59 ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coomert #rubla #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.