Prăbuşirile din sectorul imobiliar european au atras privirile şi banii investitorilor care căutau chilipiruri

Blackstone a investit mai mult în imobiliarele europene decât în orice altă regiune în 2023, în condiţiile în care cel mai mare proprietar de proprietăţi comerciale din lume a cules chilipiruri din cauza turbulenţelor de pe piaţă şi a vânzătorilor în dificultate.

Tranzacţiile imobiliare s-au prăbuşit în acest an, deoarece creşterile puternice ale ratelor dobânzilor au pus la grea încercare un sector care se bazează foarte mult pe datorii ieftine. Volumul tranzacţiilor a scăzut la jumătate în al treilea trimestru, potrivit datelor MSCI.
Blackstone şi-a redus cheltuielile totale pentru noi investiţii imobiliare de la aproximativ 47 de miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 9 miliarde de dolari în primele trei trimestre din 2023. În mod neobişnuit, însă, a alocat peste 55% din investiţiile sale globale către active europene, inclusiv în Marea Britanie. În mod normal, grupul investeşte cel mai mult în SUA şi, de obicei, ar aloca 20-30% pentru proprietăţi imobiliare europene.

Schimbarea sugerează că oportunităţile de cumpărare apar mai devreme în Europa, pe măsură ce investitorii imobiliari navighează în recesiunea cauzată de ratele mai mari.
Proprietarii puternic îndatoraţi, inclusiv companiile publice şi investitorii privaţi, simt o presiune tot mai mare pentru a vinde active pentru a plăti datoriile, iar unii se confruntă cu scadenţe ale datoriilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.