Prăbuşirile din sectorul imobiliar european au atras privirile şi banii investitorilor care căutau chilipiruri

Blackstone a investit mai mult în imobiliarele europene decât în orice altă regiune în 2023, în condiţiile în care cel mai mare proprietar de proprietăţi comerciale din lume a cules chilipiruri din cauza turbulenţelor de pe piaţă şi a vânzătorilor în dificultate.

Tranzacţiile imobiliare s-au prăbuşit în acest an, deoarece creşterile puternice ale ratelor dobânzilor au pus la grea încercare un sector care se bazează foarte mult pe datorii ieftine. Volumul tranzacţiilor a scăzut la jumătate în al treilea trimestru, potrivit datelor MSCI.
Blackstone şi-a redus cheltuielile totale pentru noi investiţii imobiliare de la aproximativ 47 de miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 9 miliarde de dolari în primele trei trimestre din 2023. În mod neobişnuit, însă, a alocat peste 55% din investiţiile sale globale către active europene, inclusiv în Marea Britanie. În mod normal, grupul investeşte cel mai mult în SUA şi, de obicei, ar aloca 20-30% pentru proprietăţi imobiliare europene.

Schimbarea sugerează că oportunităţile de cumpărare apar mai devreme în Europa, pe măsură ce investitorii imobiliari navighează în recesiunea cauzată de ratele mai mari.
Proprietarii puternic îndatoraţi, inclusiv companiile publice şi investitorii privaţi, simt o presiune tot mai mare pentru a vinde active pentru a plăti datoriile, iar unii se confruntă cu scadenţe ale datoriilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.