Activele rusești pot fi confiscate pe bucăți. UE împreună cu SUA pregătesc un nou pachet de sancțiuni

13 Ian. 2023, 04:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Ian. 2023, 04:45 // Actual //  Lupu Eduard

După pauza prilejuită de Crăciun Occidentul reia presiunea exercitată asupra Federației Ruse prin sancțiuni. Judecând după declarațiile oficialilor UE, noul pachet – al zecelea – de sancțiuni al Uniunii Europene este îndreptat în direcția lichidării „portițelor de scăpare” pentru evitarea sau slăbirea efectului restricțiilor adoptate anterior.

Nou lovite de sancțiuni vor fi Republica Belarus și Iranul. Mai mult decât atât, conducerii UE și Casei Albe li se cere tot mai insistent să-și spună punctul de vedere în ceea ce privește soarta activelor rusești înghețate. O serie de țări membre UE insistă asupra confiscării cât mai grabnice a acestora și a transferării fondurilor obținute Ucrainei.

Deocamdată pregătirea noului pachet de sancțiuni al UE împotriva Federației Ruse nu este anunțată oficial, dar nici nu e neapărat ascunsă. Primul ministru al Ucrainei, Denis Șmîgal, la întâlnirea avută luni cu adjunctul președintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, chiar a exprimat dorințele Kievului.

Sancțiunile împotriva ramurii atomice a Rusiei

Potrivit afirmațiilor acestuia, în cel de-al zecelea pachet trebuie să fie incluse sancțiunile împotriva ramurii atomice a Rusiei.

Iar marți, la o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit câteva detalii referitoare la viitoarea ofensivă a sancțiunilor. „Vom extinde regimul de sancțiuni împotriva celor care sprijină acțiunile Rusiei prin mijloace militare – de exemplu împotriva Republicii Belarus și Iranului.

Intenționăm să venim cu un nou pachet de sancțiuni împotriva Republicii Belarus”, a spus Von der Leyen la conferința de presă. UE va reveni astfel la vechea tradiție: a introduce măsuri restrictive simultan împotriva Moscovei și a Minskului. Cel de-al nouălea pachet de sancțiuni adoptat împotriva Rusiei, din 16 decembrie, nu a fost completat cu niciun fel de măsuri împotriva Republicii Belarus.

Țările occidentale intenționează să-și coordoneze mai strâns și propriile eforturi în ceea ce privește confruntarea cu Federația Rusă pe toate fronturile posibile. Мichel, Von der Leyen și Stoltenberg au semnat marți Declarația de colaborare între UE și NATO. Acest document, al treilea în întreaga istorie a colaborării dinte aceste organizații, a fost pregătit doi ani. Semnarea lui a fost amânată din diferite motive, însă ultima dată chiar din cauza conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina.

Nu a existat o unitate în legătură cu cât de strâns trebuie legate tema sprijinirii Kievului de colaborarea pe termen lung dintre NATO și UE. În textul definitiv al declarației s-a arătat că ambele organizații s-au confruntat cu „cea mai serioasă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii”. În mod corespunzător, a fost exprimată și disponibilitatea de a ajuta prin toate mijloacele Ucraina, sprijinind prin aceasta „dreptul acesteia la autoapărare și alegerea propriei soarte”.

În ziua semnării documentului s-a încheiat vizita de două zile efectuată la Bruxelles de consilierul șefului Trezoreriei de Stat a SUA pentru lupta împotriva finanțării terorismului și a infracțiunilor financiare, Elisabeth Rozenberg. Între atribuțiile acesteia intră controlul asupra respectării și pregătirii sancțiunilor.

În G7 se discută introducerea unui al doilea plafon, la produsele petroliere vândute cu reducere

Un alt funcționar american, responsabil cu elaborarea politicii de sancțiuni a SUA, consilier al ministrului finanțelor pentru politica economică, Ben Harris, efectuează în intervalul 8-13 ianuarie vizite în Letonia, Lituania, Estonia și Polonia. Cu alte cuvinte și țările ale căror autorități critică foarte des UE pentru sprijinul insuficient acordat Ucrainei. Reamintim că zona baltică și Polonia și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu stabilirea unui plafon de prețuri la petrolul rusesc prea scăzut după părerea lor. Este adevărat, după cum transmite Reuters, în G7 se discută introducerea unui al doilea plafon, la produsele petroliere vândute cu reducere. Acest lucru va fi pe placul țărilor amintite. Acum disputa poate apărea din cauza soartei activelor rusești.

În acest moment Comisia Europeană elaborează proiectul unui acord intern UE în legătură cu ce-i de făcut cu fondurile înghețate ale persoanelor particulare și juridice din Federația Rusă. Nu este clar când va fi gata acest document. Cu toate acestea, după cum a declarat secretarul de presă al Ministerului estonian de Externe, Mihkel Tamm, în această țară va fi elaborat un plan privind confiscarea activelor rusești chiar până la sfârșitul lunii ianuarie.

Cu toate acestea, în Estonia, dacă ea decide să-și folosească planul pe cont propriu, fără sancțiunea Bruxelles-ului, nu există prea multe de confiscat. În această țară suma activelor rusești înghețate este estimată numai la 20 de milioane de euro. În total în țările UE și G7 au fost înghețate peste 300 de miliarde de euro din Rusia – acestea sunt și rezervele Băncii Centrale, și activele persoanelor fizice.

În Uniunea Europeană nu există un consens cu privire la modul în care să fie folosite aceste fonduri. În schimb există înțelegerea faptului că confiscarea activelor unui întreg stat va crea o situație juridică foarte dificilă, ca să nu mai vorbim de faptul că confruntarea cu Kremlinul va deveni și mai dură. „Orice acțiuni vor fi întreprinse în acest context, vor fi absolut nesemnificative și ilegale din punct de vedere al dreptului internațional. Fără îndoială, ele vor avea consecințe pentru țările care se solidarizează cumva cu o astfel de linie politică”, a avertizat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Nov. 2023, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
29 Nov. 2023, 17:14 // Actual //  Lupu Eduard

Compania Viorica- Cosmetic din România, subsidiara celei din Republica Moldova controlată de milionarul Vasilii Chirtoca, intenționează să ajungă la o rețea de 20 de magazine peste Prut.

„Pe lângă dezvoltarea de magazine proprii, nu ratăm oportunitatea să ne extindem şi pe segmentul partenerilor IKA (reţele internaţionale – n.red.), suntem prezenţi cu produse în Kaufland, Auchan, Cora şi Lidl. Pe lângă partea de distribuţie, avem şi vânzările prin intermediul magazinului nostru online în România. Dezvoltăm absolut toate canalele de distribuţie pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim. Mai mult, un următor proiect pe care vrem să îl dezvoltăm este partea de vânzări corporate“, a spus Dumitru Petraşcu, CEO al Viorica Cosmetic România, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău