Activele rusești pot fi confiscate pe bucăți. UE împreună cu SUA pregătesc un nou pachet de sancțiuni

13 Ian. 2023, 04:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Ian. 2023, 04:45 // Actual //  bani.md

După pauza prilejuită de Crăciun Occidentul reia presiunea exercitată asupra Federației Ruse prin sancțiuni. Judecând după declarațiile oficialilor UE, noul pachet – al zecelea – de sancțiuni al Uniunii Europene este îndreptat în direcția lichidării „portițelor de scăpare” pentru evitarea sau slăbirea efectului restricțiilor adoptate anterior.

Nou lovite de sancțiuni vor fi Republica Belarus și Iranul. Mai mult decât atât, conducerii UE și Casei Albe li se cere tot mai insistent să-și spună punctul de vedere în ceea ce privește soarta activelor rusești înghețate. O serie de țări membre UE insistă asupra confiscării cât mai grabnice a acestora și a transferării fondurilor obținute Ucrainei.

Deocamdată pregătirea noului pachet de sancțiuni al UE împotriva Federației Ruse nu este anunțată oficial, dar nici nu e neapărat ascunsă. Primul ministru al Ucrainei, Denis Șmîgal, la întâlnirea avută luni cu adjunctul președintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, chiar a exprimat dorințele Kievului.

Sancțiunile împotriva ramurii atomice a Rusiei

Potrivit afirmațiilor acestuia, în cel de-al zecelea pachet trebuie să fie incluse sancțiunile împotriva ramurii atomice a Rusiei.

Iar marți, la o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit câteva detalii referitoare la viitoarea ofensivă a sancțiunilor. „Vom extinde regimul de sancțiuni împotriva celor care sprijină acțiunile Rusiei prin mijloace militare – de exemplu împotriva Republicii Belarus și Iranului.

Intenționăm să venim cu un nou pachet de sancțiuni împotriva Republicii Belarus”, a spus Von der Leyen la conferința de presă. UE va reveni astfel la vechea tradiție: a introduce măsuri restrictive simultan împotriva Moscovei și a Minskului. Cel de-al nouălea pachet de sancțiuni adoptat împotriva Rusiei, din 16 decembrie, nu a fost completat cu niciun fel de măsuri împotriva Republicii Belarus.

Țările occidentale intenționează să-și coordoneze mai strâns și propriile eforturi în ceea ce privește confruntarea cu Federația Rusă pe toate fronturile posibile. Мichel, Von der Leyen și Stoltenberg au semnat marți Declarația de colaborare între UE și NATO. Acest document, al treilea în întreaga istorie a colaborării dinte aceste organizații, a fost pregătit doi ani. Semnarea lui a fost amânată din diferite motive, însă ultima dată chiar din cauza conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina.

Nu a existat o unitate în legătură cu cât de strâns trebuie legate tema sprijinirii Kievului de colaborarea pe termen lung dintre NATO și UE. În textul definitiv al declarației s-a arătat că ambele organizații s-au confruntat cu „cea mai serioasă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii”. În mod corespunzător, a fost exprimată și disponibilitatea de a ajuta prin toate mijloacele Ucraina, sprijinind prin aceasta „dreptul acesteia la autoapărare și alegerea propriei soarte”.

În ziua semnării documentului s-a încheiat vizita de două zile efectuată la Bruxelles de consilierul șefului Trezoreriei de Stat a SUA pentru lupta împotriva finanțării terorismului și a infracțiunilor financiare, Elisabeth Rozenberg. Între atribuțiile acesteia intră controlul asupra respectării și pregătirii sancțiunilor.

În G7 se discută introducerea unui al doilea plafon, la produsele petroliere vândute cu reducere

Un alt funcționar american, responsabil cu elaborarea politicii de sancțiuni a SUA, consilier al ministrului finanțelor pentru politica economică, Ben Harris, efectuează în intervalul 8-13 ianuarie vizite în Letonia, Lituania, Estonia și Polonia. Cu alte cuvinte și țările ale căror autorități critică foarte des UE pentru sprijinul insuficient acordat Ucrainei. Reamintim că zona baltică și Polonia și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu stabilirea unui plafon de prețuri la petrolul rusesc prea scăzut după părerea lor. Este adevărat, după cum transmite Reuters, în G7 se discută introducerea unui al doilea plafon, la produsele petroliere vândute cu reducere. Acest lucru va fi pe placul țărilor amintite. Acum disputa poate apărea din cauza soartei activelor rusești.

În acest moment Comisia Europeană elaborează proiectul unui acord intern UE în legătură cu ce-i de făcut cu fondurile înghețate ale persoanelor particulare și juridice din Federația Rusă. Nu este clar când va fi gata acest document. Cu toate acestea, după cum a declarat secretarul de presă al Ministerului estonian de Externe, Mihkel Tamm, în această țară va fi elaborat un plan privind confiscarea activelor rusești chiar până la sfârșitul lunii ianuarie.

Cu toate acestea, în Estonia, dacă ea decide să-și folosească planul pe cont propriu, fără sancțiunea Bruxelles-ului, nu există prea multe de confiscat. În această țară suma activelor rusești înghețate este estimată numai la 20 de milioane de euro. În total în țările UE și G7 au fost înghețate peste 300 de miliarde de euro din Rusia – acestea sunt și rezervele Băncii Centrale, și activele persoanelor fizice.

În Uniunea Europeană nu există un consens cu privire la modul în care să fie folosite aceste fonduri. În schimb există înțelegerea faptului că confiscarea activelor unui întreg stat va crea o situație juridică foarte dificilă, ca să nu mai vorbim de faptul că confruntarea cu Kremlinul va deveni și mai dură. „Orice acțiuni vor fi întreprinse în acest context, vor fi absolut nesemnificative și ilegale din punct de vedere al dreptului internațional. Fără îndoială, ele vor avea consecințe pentru țările care se solidarizează cumva cu o astfel de linie politică”, a avertizat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

10 Iul. 2025, 18:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Iul. 2025, 18:17 // Actual //  Ursu Victor

Liderul socialiștilor Igor Dodon a mers în capitala Rusiei împreună cu reprezentanți ai altor partide pro-ruse din Moldova pentru a discuta relansarea relațiilor economice și, în special, energetice cu Federația Rusă. Oficialii ruși s-au declarat dispuși să reia livrările de gaz la prețuri preferențiale, dacă Chișinăul va da semnale de deschidere, scrie 1prime.ru.

„Suntem gata să discutăm orice opțiune de cooperare, inclusiv în domeniul energiei”, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak în cadrul întrevederii cu liderii PSRM, „Viitorul Moldovei” și „Inima Moldovei”. Novak a subliniat că relațiile economice bilaterale au fost grav afectate de orientarea europeană a Chișinăului și a amintit că, în ultimii 15 ani, ponderea Rusiei în exporturile Moldovei a scăzut de la 70% la doar 3%.

Vicepremierul rus a insistat că Moscova a oferit anterior gaze Moldovei la prețuri mai mici decât celor practicate pentru Europa și a sugerat că refuzul actualei guvernări de la Chișinău este „inexplicabil”.

În delegația moldoveană care a participat la întâlnirea de la Moscova s-au aflat Igor Dodon (PSRM), fostul premier Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei) și Irina Vlah (Inima Moldovei), toți cunoscuți pentru pozițiile lor favorabile Kremlinului.

Potrivit lui Novak, Rusia este gata să revină la un „parteneriat prietenos” cu Moldova în domeniul energetic, „dacă va exista voință politică la Chișinău”.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de  metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice. Iar de la începutul anului 2025, Gazprom a sistat livăririle de metan și în stânga Nistrului urmare a suspendării tranzitului prin Ucraina. La mijlocul luni februarie livăririle au fost reluaate, însă nu direct de către Gazprom ci prin intermediul companiei ungare MET cu achitarea metanului printr-o companie din Dubai.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

 
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | CREAREA UNUI JOC 3D – FILMĂRI ÎN MOLDOVA
NO COMMENT | CREAREA UNUI JOC 3D – FILMĂRI ÎN MOLDOVA