Scandal: Toată lumea aşteaptă gazul din Marea Neagră, dar Petrom şi guvernul sunt cu cuţitele pe masă din cauza taxelor

La o lună după refuzul Austriei de a permite accesul României în spaţiul Schengen, tensiunile dintre statul român şi OMV Petrom, cea mai mare companie locală deţinută de austriecii de la OMV, au ajuns la cote maxime, subiectul fiind acela al taxelor pe care producătorul de petrol şi gaze le-ar datora (sau nu) statului, notează Ziarul Financiar.Ziarul Financiar.

La finalul anului trecut, pe 29 decembrie, Guvernul României a emis OUG 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.

„Fără a-şi modifica în mod substanţial structura costurilor şi fără a-şi spori investiţiile, societăţile din Uniune şi sediile permanente care generează cel puţin 75 % din cifra de afaceri din activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor au înregistrat o creştere a profiturilor datorită circumstanţelor bruşte şi imprevizibile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reducerii aprovizionării cu energie şi creşterii cererii ca urmare a temperaturilor extrem de ridicate“, se arată în textul Regulamentului publicat încă din octombrie anul trecut. Firmele vizate sunt cele care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, se mai arată în regulament.

Ieri, OMV Petrom a luat prin surprindere Bursa spunând că nu va plăti taxa pentru că extracţia hidrocarburilor nu generează 75% din business. „În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului“, a precizat OMV Petrom.

Prin OUG 186 se stabileşte că în cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023 obţinute din companiile prevăzute în regulament depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor

impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%.

În România, OMV Petrom SA este activă în extracţia ţiţieiului, în timp ce OMV Petrom Marketing este activă pe domeniul comerţului cu carburanţi în magazine specializate. Însă potrivit informaţiilor disponibile, tot pe OMV Petrom SA se desfăşoară tranzacţiile cu gaze care nu fac obiectul producţiei interne sau cele cu energie. Pe de altă parte, OMV Petrom Marketing este filială a OMV Petrom, astfel că şi ea s-ar supune în mod normal legislaţiei. Estimările disponibile arată că dacă OMV Petrom ar plăti noul impozit, statul ar încasa undeva la 1 mld. euro. În timp ce compania refuză, Ministerul Finanţelor are o altă opinie. „Transpunerea regulamentului în legislaţia naţional„ vizeaz„ întregul sector energetic şi, în speţ„, toate companiile care activeaz„ în domeniu“, a spus Ministerul Finanţelor la scurt timp după ce OMV Petrom a precizat că nu va plăti noile taxe. Instituţia a spus că potrivit art. 1, alin. (1) din ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplic„ firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activit„ţi desf„şurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, c„rbunelui şi rafin„riilor, cu codurile CAEN: 0610 – ´Extracţia ţiţeiuluiª, 0620 – ´Extracţia gazelor naturaleª, 0510 – ´Extracţia huileiª, 1910 – ´Fabricarea produselor de cocserieª şi 1920- ´Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petroluluiª.

Până la închiderea ediţiei OMV Petrom nu a explicat exact de ce nu ar trebui să plătească taxa şi care sunt activităţile care aduc peste 25% din cifra de afaceri a companiei şi nici Ministerul Finanţelor nu a precizat clar dacă OMV Petrom va plăti sau nu taxa. Mai mult, cele două părţi nu au precizat dacă au avut vreo consultare anterioară anunţului. Pe de altă parte, în Austria, OMV va plăti către stat o taxă de 150 de milioane de euro. Iar în timp ce în România miza este acest nou scandal pe taxe şi nu lansarea investiţiilor strategice, Turcia face salturi semnificative care îi vor permite să devină un hub de gaze regional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMV #taxe #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.