Scandal: Toată lumea aşteaptă gazul din Marea Neagră, dar Petrom şi guvernul sunt cu cuţitele pe masă din cauza taxelor

La o lună după refuzul Austriei de a permite accesul României în spaţiul Schengen, tensiunile dintre statul român şi OMV Petrom, cea mai mare companie locală deţinută de austriecii de la OMV, au ajuns la cote maxime, subiectul fiind acela al taxelor pe care producătorul de petrol şi gaze le-ar datora (sau nu) statului, notează Ziarul Financiar.Ziarul Financiar.

La finalul anului trecut, pe 29 decembrie, Guvernul României a emis OUG 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.

„Fără a-şi modifica în mod substanţial structura costurilor şi fără a-şi spori investiţiile, societăţile din Uniune şi sediile permanente care generează cel puţin 75 % din cifra de afaceri din activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor au înregistrat o creştere a profiturilor datorită circumstanţelor bruşte şi imprevizibile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reducerii aprovizionării cu energie şi creşterii cererii ca urmare a temperaturilor extrem de ridicate“, se arată în textul Regulamentului publicat încă din octombrie anul trecut. Firmele vizate sunt cele care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, se mai arată în regulament.

Ieri, OMV Petrom a luat prin surprindere Bursa spunând că nu va plăti taxa pentru că extracţia hidrocarburilor nu generează 75% din business. „În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului“, a precizat OMV Petrom.

Prin OUG 186 se stabileşte că în cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023 obţinute din companiile prevăzute în regulament depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor

impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%.

În România, OMV Petrom SA este activă în extracţia ţiţieiului, în timp ce OMV Petrom Marketing este activă pe domeniul comerţului cu carburanţi în magazine specializate. Însă potrivit informaţiilor disponibile, tot pe OMV Petrom SA se desfăşoară tranzacţiile cu gaze care nu fac obiectul producţiei interne sau cele cu energie. Pe de altă parte, OMV Petrom Marketing este filială a OMV Petrom, astfel că şi ea s-ar supune în mod normal legislaţiei. Estimările disponibile arată că dacă OMV Petrom ar plăti noul impozit, statul ar încasa undeva la 1 mld. euro. În timp ce compania refuză, Ministerul Finanţelor are o altă opinie. „Transpunerea regulamentului în legislaţia naţional„ vizeaz„ întregul sector energetic şi, în speţ„, toate companiile care activeaz„ în domeniu“, a spus Ministerul Finanţelor la scurt timp după ce OMV Petrom a precizat că nu va plăti noile taxe. Instituţia a spus că potrivit art. 1, alin. (1) din ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplic„ firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activit„ţi desf„şurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, c„rbunelui şi rafin„riilor, cu codurile CAEN: 0610 – ´Extracţia ţiţeiuluiª, 0620 – ´Extracţia gazelor naturaleª, 0510 – ´Extracţia huileiª, 1910 – ´Fabricarea produselor de cocserieª şi 1920- ´Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petroluluiª.

Până la închiderea ediţiei OMV Petrom nu a explicat exact de ce nu ar trebui să plătească taxa şi care sunt activităţile care aduc peste 25% din cifra de afaceri a companiei şi nici Ministerul Finanţelor nu a precizat clar dacă OMV Petrom va plăti sau nu taxa. Mai mult, cele două părţi nu au precizat dacă au avut vreo consultare anterioară anunţului. Pe de altă parte, în Austria, OMV va plăti către stat o taxă de 150 de milioane de euro. Iar în timp ce în România miza este acest nou scandal pe taxe şi nu lansarea investiţiilor strategice, Turcia face salturi semnificative care îi vor permite să devină un hub de gaze regional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMV #taxe #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.

#imobil #preturi #Chisinau