Premierul Ilie Bolojan a discutat cu BERD: România, gata să preia Portul Giurgiulești. Miza 100 de milioane de dolari

Premierul României, Ilie Bolojan, a avut o întrevedere cu o delegație a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), condusă de Charlotte Ruhe, Managing Director pentru Europa Centrală și de Sud-Est, tema principală fiind vânzarea Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova.

La licitația de vânzare a operatorului ICS Danube Logistics, deținut integral de BERD, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (APM) – controlată de statul român prin Ministerul Transporturilor (80%) – a depus o ofertă angajantă de 62 milioane de dolari. În plus, APM s-a angajat să investească ulterior cel puțin 28 milioane de dolari în dezvoltarea portului.

Potrivit Executivului român, partea română și-a exprimat interesul de a colabora cu Republica Moldova pentru a sprijini dezvoltarea regională și conectivitatea pe Dunăre și la Marea Neagră.

Pe 11 iulie, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului de la Chișinău a aprobat oferta APM din punct de vedere al securității naționale. Cu toate acestea, tranzacția nu este încă finalizată – părțile se află în negocieri, iar plata ar putea avea loc cel mai devreme la 31 decembrie 2025 sau în cursul anului viitor.

Procesul este însă contestat în instanță de Fondul Proprietatea (FP), acționar minoritar al APM, care a cerut suspendarea efectelor hotărârii AGA. Tribunalul a respins solicitarea, motivând că nu există o pagubă iminentă, iar simpla depunere a unei oferte angajante nu garantează încheierea contractului.

FP acuză că oferta ar fi supraevaluată, bazată pe scenarii optimiste și marje de profit greu de atins, în timp ce există riscuri majore legate de dreptul de administrare al portului (care expiră în 2030), litigii privind proprietatea, sechestru pe active și posibile obligații de mediu.

APM a replicat că toate riscurile au fost luate în calcul și au fost introduse în mecanisme de ajustare a prețului, inclusiv prin rețineri de sume până la soluționarea litigiilor. Totodată, compania susține că achiziția va aduce beneficii strategice României, consolidând controlul asupra principalului nod logistic al Republicii Moldova și oferind avantaje comerciale și geopolitice în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bolojan #Giurgiulești #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.