Preşedintele brazilian l-a demis pe şeful gigantului petrolier Petrobras. A fost în fruntea companiei doar 40 de zile

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro l-a demis ieri, 23 mai, pe şeful gigantului petrolier Petrobras, José Mauro Coelho, numit în fruntea companiei în urmă cu doar 40 de zile, a anunţat Ministerul Minelor şi Energiei, relatează AFP. Pentru această funcție Guvernul a propus un nou candidat.

„Guvernul federal, în calitate de acţionar majoritar al Petroleo Brasileiro S.A., Petrobras, informează că a decis să promoveze schimbarea preşedinţiei companiei”, se arată într-un comunicat al ministerului.

José Mauro Coelho a fost al treilea preşedinte al grupului petrolier în puţin peste un an.

Fără a preciza motivele demiterii, guvernul i-a mulţumit pentru munca depusă, subliniind totodată că „Brazilia traversează în prezent o perioadă dificilă, din cauza efectelor volatilităţii extreme a hidrocarburilor pe pieţele internaţionale ”, se menţionează în comunicat.

Şeful statului, Jair Bolsonaro, intenţionează să candideze pentru un al doilea mandat la alegerile din octombrie şi se află sub presiunea inflaţiei ridicate din ţara sud-americană.

Potrivit sursei citate, Guvernul a propus o nouă candidatură pentru preşedintele Petrobras. Este vorba despre Caio Mario Paes de Andrade, actualul secretar pentru Debirocratizare din Ministerul Economiei, care trebuie să primească undă verde de la consiliul de administraţie al companiei pentru a fi numit oficial.

Caio Mario Paes de Andrade „prezintă toate calificările pentru a conduce compania în vederea depăşirii provocărilor impuse de situaţia actuală, sporind capitalul de reputaţie al acesteia, promovând îmbunătăţirea continuă a managementului şi performanţa în creştere a companiei, fără a neglija responsabilităţile Petrobras în materie de guvernanţă, mediu şi, în special, chestiuni sociale”, a dat asigurări Ministerul Minelor şi Energiei.

Cei doi predecesori ai lui Coelho, Roberto Castello Branco şi Joaquim Silva e Luna, au fost, de asemenea, demişi de la conducerea companiei în urma criticilor preşedintelui Bolsonaro în legătură cu creşterea preţurilor la combustibil.

José Mauro Coelho, care provenea din Ministerul Minelor şi Energiei, a preluat conducerea Petrobras pe 14 aprilie şi a dat asigurări că nu va exista nicio schimbare în politica de preţuri a companiei, care urmează cursul preţului internaţional al ţiţeiului, care a cunoscut o creştere importantă în ultimele luni din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina.

#Petrobas #gigant petrolier #Brazilia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.