Președintele Germaniei respinge ideea negocierilor cu Putin: „În fața răului, bunăvoința nu este suficientă”

Președintele Germaniei cere ruperea completă a țării sale de Rusia, după vizita pe care a făcut-o în Ucraina. Vechile speranțe pentru o dezvoltare pașnică, la care să contribuie și rușii, s-au năruit pe 24 februarie, când Putin a invadat Ucraina, spune liderul de la Berlin. El recunoaște că Germania, dar și el personal, au făcut greșeli în deceniile de pace și prosperitate de după sfârșitul Uniunii Sovietice.

Este momentul modernizării și întăririi armatei germane, neglijată mult timp, mai spune președintele german. Cât despre ideea păcii cu Putin, el o respinge categoric, deoarece ar face mai mult rău.
„Adevărul este că în fața răului, bunăvoința nu este suficientă. Atacurile Rusiei din ultimele opt luni sunt doar dezgustoare și inumane. O pace care răsplătește un asemenea comportament, o pace care confirmă jaful teritorial al lui Putin nu înseamnă pace. Ar însemna teroare pentru mulți oameni din Ucraina, care ar fi fost lăsați pradă violențelor arbitrare ale forțelor ruse de ocupație. Mai rău, o asemenea pace mincinoasă ar crește apetitul lui Putin. Moldova și Georgia, dar și partenerii noștri din statele baltice, trăiesc cu teamă”, a arătat Frank-Walter Steinmeier în discursul despre starea națiunii pe care l-a susținut vineri.

Schimbare de optică la Berlin

Potrivit extraselor din discursul său privind starea naţiunii, Steinmeier, care provine dintr-o aripă a Partidului Social Democrat (SPD) care a susţinut mult timp legături economice mai strânse cu Moscova, a afirmat că invazia rusă în Ucraina a condus la o schimbare drastică.

Invazia rusă în Ucraina a provocat o „ruptură epocală” în relaţiile Germaniei cu Moscova şi războiul a spulberat visul fostului preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov privind construirea unei „case comune europene”, a afirmat vineri preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, citat de Reuters.

„Când ne uităm la Rusia în prezent, nu mai este loc pentru vise vechi. Ţările noastre stau acum una împotriva celeilalte”, a arătat preşedintele german.

„Şi pe noi, în Germania, ne-a cufundat în alte vremuri, într-o nesiguranţă pe care credeam că am depăşit-o: o perioadă marcată de război, violenţă şi fugă, îngrijorări privind extinderea războiului”, a mai spus el.

Preşedintele Steinmeier, al cărui rol este în mare parte unul ceremonial, a mai afirmat în discursul său că preşedintele rus Vladimir Putin este personal responsabil pentru tulburările din Europa şi a condamnat „obsesia sa imperialistă”.

„Urmează ani mai grei, ani dificili”, a avertizat şeful statului german.

Frank-Walter Steinmeier a sosit marţi într-o vizită surpriză la Kiev şi a promis autorităţilor ucrainene sprijin suplimentar, în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană. Inițial, Steinmeier a vrut să viziteze Ucraina în aprilie, dar Kievul a refuzat să-l primească atunci, reproșându-i că în trecut, când a fost printre altele și ministru de externe în guvernul federal, s-a numărat printre cei care au susținut o apropiere a Occidentului față de Rusia. Ulterior, Kievul și Berlinul și-au remediat dezacordul.

#Moscova #razboi #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.