Preşedintele rus Vladimir Putin spune că monedele digitale au „valoare”

Preşedintele rus Vladimir Putin crede că monede virtuale au valoare, dar nu este convins că pot înlocui dolarul american în ceea ce priveşte tranzacţiile petroliere, notează CNBC, citat de Ziarul Financiar.

Lunile trecute, vicepremierul rus Alexander Novak a sugerat că ţara ar trebui să renunţe gradual la contractele petroliere denominate în dolari dacă Statele Unite continuă să impună sancţiuni economice.

Întrebat dacă Bitcoinul sau altă criptomonedă ar putea fi folosită ca o alternativă pentru tranzacţiile de petrol – unul dintre principalele produse de export ale Rusiei – Putin a declarat că „este prea devreme să vorbim despre tranzacţiile cu resursele de energie în industria crypto”.

„Consider că monedele digitale au valoare. Însă nu sunt de părere că ar putea fi folosite în tranzacţionarea petrolului”, susţine liderul rus.

Putin a mai sugerat că nivelul de consum de energie al crypto-activelor ar putea constitui o barieră în viitoarele moduri de utilizare ale monedelor. Bitcoinul are nevoie de cantităţi uriaşe de putere computaţională pentru a procesa tranzacţii şi pentru procesele de „minting” (încărcare).

Totuşi, Putin nu a dat de înţeles că Rusia ar renunţa la dolar ca moneda de bază în tranzacţiile cu petrol.

#monede virtuale #plata #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.