Prețul benzinei, la maximul istoric. Câți litri poate cumpăra un șofer din salariul mediu

13 Oct. 2021, 09:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2021, 09:36 // Actual //  bani.md

Pe fundalul majorării prețului la bursele internaționale, Republica Moldova nu este ocolită de scumpirile la carburanți. Prețurile la carburanții cresc, practic, în fiecare zi. Or, un indicator cu mult mai bun este accesibilitatea acestui produs pentru cetățean, sau mai simplu spus: câți litri de benzină poate procura un moldovean pe un salariu mediu din economie.

”În primele 9 luni ale anului cetățenii noștri au putut procura 381 litri de Benzină pe un salariu net mediu lunar, cea ce este cu 25 litri mai puțin decât anul trecut. Totuși atât anul trecut cât și-n acest an, accesibilitatea benzinei este la maximul istoric din toți cei 30 ani de independență”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În acest an, prețul mediu de comercializare la pompă a Benzinei 95, în 9 luni ale anului a fost estimativ de 19,4 lei/litru sau cu 3,1 lei mai mult decât anul trecut, când prețul mediu de comercializare la pompă a fost de 16,3 lei/litru. În luna septembrie, prețul mediu de comercializare a depășit 20 lei/litru pentru benzina 95.

În același timp și salariul mediu net pe economie a crescut semnificativ de la 6820 lei/lunar anul trecut la 7400 lei/lunar în primele 9 luni ale anului. Această creștere de 780 lei lunar a diminuat din impactul creșterii prețurilor la produsele petroliere.

Astfel, chiar dacă asistăm la o creștere cu 19% a prețului mediu de comercializare a benzinei la pompă, totuși accesibilitatea benzinei a scăzut cu doar 6%, fiind amortizată de creșterea salariului mediu net cu peste 12%.

Din perspectivă istorică, accesibilitatea benzinei în Republica Moldova este la un nivel comparabil cu ultimii ani ai URSS. Amintim că în URSS până în 1977 benzina (la o calitatea mai proastă ca 95) costa 10 kopeici/litru. Acest preț era unul subvenționat de către stat, dar odată cu creșterea numărului de automobile, statul nu-și mai putea permite luxul de a subvenționa benzina și prețul a crescut brusc în două etape: la 20 kopeici litru în 1978 și la 40 kopeici litru în 1981. Astfel în ultimii 10 ani de existență a URSS, cetățenii noștri pe un salariu mediu din economie î-și permiteau să procure circa 500 litri benzină. Dacă ținem cont și de calitatea benzinei, atunci la 30 de ani de la independență benzina în sfârșit a devenit mai accesibilă decât în perioada de până la independență.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.