Prețul benzinei, la maximul istoric. Câți litri poate cumpăra un șofer din salariul mediu

Pe fundalul majorării prețului la bursele internaționale, Republica Moldova nu este ocolită de scumpirile la carburanți. Prețurile la carburanții cresc, practic, în fiecare zi. Or, un indicator cu mult mai bun este accesibilitatea acestui produs pentru cetățean, sau mai simplu spus: câți litri de benzină poate procura un moldovean pe un salariu mediu din economie.

”În primele 9 luni ale anului cetățenii noștri au putut procura 381 litri de Benzină pe un salariu net mediu lunar, cea ce este cu 25 litri mai puțin decât anul trecut. Totuși atât anul trecut cât și-n acest an, accesibilitatea benzinei este la maximul istoric din toți cei 30 ani de independență”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În acest an, prețul mediu de comercializare la pompă a Benzinei 95, în 9 luni ale anului a fost estimativ de 19,4 lei/litru sau cu 3,1 lei mai mult decât anul trecut, când prețul mediu de comercializare la pompă a fost de 16,3 lei/litru. În luna septembrie, prețul mediu de comercializare a depășit 20 lei/litru pentru benzina 95.

În același timp și salariul mediu net pe economie a crescut semnificativ de la 6820 lei/lunar anul trecut la 7400 lei/lunar în primele 9 luni ale anului. Această creștere de 780 lei lunar a diminuat din impactul creșterii prețurilor la produsele petroliere.

Astfel, chiar dacă asistăm la o creștere cu 19% a prețului mediu de comercializare a benzinei la pompă, totuși accesibilitatea benzinei a scăzut cu doar 6%, fiind amortizată de creșterea salariului mediu net cu peste 12%.

Din perspectivă istorică, accesibilitatea benzinei în Republica Moldova este la un nivel comparabil cu ultimii ani ai URSS. Amintim că în URSS până în 1977 benzina (la o calitatea mai proastă ca 95) costa 10 kopeici/litru. Acest preț era unul subvenționat de către stat, dar odată cu creșterea numărului de automobile, statul nu-și mai putea permite luxul de a subvenționa benzina și prețul a crescut brusc în două etape: la 20 kopeici litru în 1978 și la 40 kopeici litru în 1981. Astfel în ultimii 10 ani de existență a URSS, cetățenii noștri pe un salariu mediu din economie î-și permiteau să procure circa 500 litri benzină. Dacă ținem cont și de calitatea benzinei, atunci la 30 de ani de la independență benzina în sfârșit a devenit mai accesibilă decât în perioada de până la independență.

#cotații #pret #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.