Prețul Groenlandei - Trump amenință Danemarca cu măsuri economice drastice

Președintele SUA, Donald Trump, a avut o conversație tensionată cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, privind viitorul Groenlandei, potrivit unor surse citate de Financial Times. Cinci oficiali europeni au confirmat că discuția telefonică de 45 de minute a fost marcată de ton agresiv și confruntare, Trump insistând asupra achiziției insulei. Refuzul ferm al premierului danez, însoțit de o propunere de cooperare sporită în domeniul bazelor militare și exploatării resurselor naturale, l-a nemulțumit profund pe liderul american.

„A fost oribil”, a declarat una dintre surse, în timp ce alta a comparat discuția cu un „duș rece”, subliniind că Trump „a fost de neclintit”. Oficialii danezi au descris situația drept un „șoc total”, mai ales după ce președintele american ar fi amenințat cu măsuri economice concrete, inclusiv tarife comerciale specifice, dacă Groenlanda nu este „cedată”.

Trump și-a exprimat interesul pentru Groenlanda încă din primul său mandat prezidențial, justificând dorința de a o cumpăra prin rațiuni de „securitate națională”. După realegerea sa în 2024, acesta a reluat planul, în ciuda declarațiilor prim-ministrului Groenlandei, Múte Egede, care a reafirmat că „Groenlanda nu este de vânzare”.

Această insulă, locuită de aproximativ 57.000 de persoane și administrată ca teritoriu autonom al Danemarcei, este crucială strategic datorită poziției sale în Arctica. Danemarca, responsabilă pentru apărarea insulei, a propus SUA extinderea prezenței militare, incluzând baza aeriană Pituffik, unde activează 200 de soldați americani.

Conflictul a generat un val de tensiuni între aliații din NATO, iar oficiali europeni consideră că situația agravează criza diplomatică transatlantică. Pe de altă parte, Kremlinul a declarat că urmărește atent evoluțiile, întrucât Arctica este o zonă de interes național pentru Rusia. Potrivit The Moscow Times, anturajul lui Vladimir Putin privește cu satisfacție situația, văzând în aceasta o oportunitate de a amplifica tensiunile din Occident și de a justifica acțiunile Rusiei în Ucraina și Crimeea.

„Aceasta ne permite să spunem că totul este posibil, regulile vechi nu mai funcționează. Chiar și SUA, care au stabilit aceste reguli, nu le respectă acum”, a explicat un diplomat rus citat de publicație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#groenlanda #Danemarca #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Austria, o țară cu statut de neutralitate în Europa, a adoptat o măsură majoră pentru a combate dependența de gazele naturale din Rusia, lansând un proiect ambițios în valoare de 20 de miliarde de euro. Capitala Viena a anunțat un plan amplu de modernizare a rețelei de termoficare, bazat pe pompe de căldură și surse alternative de energie, pentru a elimina complet utilizarea gazului rusesc.

Viena, care timp de peste 50 de ani a fost dependentă de gazul rusesc transportat prin conductele ucrainene, a renunțat la această sursă în septembrie 2023, ca răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina. Decizia a fost accelerată după ce Ucraina a refuzat prelungirea acordului de tranzit pentru gazele rusești către Europa Centrală.

Pentru a face față crizei energetice și creșterii prețurilor la combustibili, autoritățile vieneze au inițiat un plan ambițios de eficiență energetică, menit să asigure căldură durabilă celor două milioane de locuitori ai orașului.

Proiectul include utilizarea energiei geotermale și a pompelor de căldură de mare capacitate pentru a încălzi locuințele. Cu o rețea de termoficare de peste 1.300 de kilometri, una dintre cele mai mari din Europa, Viena intenționează să integreze noi surse de energie, reducând astfel emisiile și costurile pe termen lung.

Totuși, implementarea planului se confruntă cu obstacole economice, având în vedere că prețurile pentru termoficare rămân legate de cele ale gazelor naturale. Autoritățile subliniază necesitatea unor contracte pe termen lung pentru a asigura viabilitatea financiară a proiectului.

Această inițiativă subliniază determinarea Austriei de a reduce influența Kremlinului asupra sectorului energetic european. Ministrul Energiei, Leonore Gewessler, a declarat că tranziția energetică este realizabilă: „Am demonstrat că putem reduce rapid consumul de gaz. Soluțiile există, trebuie doar să le punem în practică.”

Proiectul Austriei marchează un pas important în eforturile Europei de a diminua dependența de resursele energetice ale Rusiei și de a asigura o tranziție către surse de energie mai curate și sustenabile.