Prețul la energia electrică a aruncat Moldova în urmă cu 60 de ani! Accesibilitatea la curent similară cu cea din 1960

Moldova a început acest an cu cel mai mic preț la energia electrică din ultimii 10 ani. Prețul mediu ponderat a fost de 1,64 lei/kWh, dintre care la Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L am avut prețul de 1,51 lei/kWh, iar la S.A. „Furnizarea Energiei Electrice Nord” prețul a fost de 2.04 lei/kWh. Un preț mai mic decât acesta a fost doar până în 2012 apoi prețurile au crescut constant până în 2015, iar din 2015 am avut un fenomen nemaivăzut în istoria noastră de după independență: prețurile au început să scadă. Astfel în 6 ani prețul la energia electrică a scăzut constant și cumulativ reducerea a fost de peste 25%, scrie economistul Veaceslav Ioniță .

În acest an, în mai puțin de 9 luni, noi asistăm la a 5-a majorare de preț, iar cumulativ din luna martie până în prezent prețurile au crescut în mediu de 3,6 ori.

În anul 1993 prețul la energia electrică era de 1,7 bani/kWh, acum nici nu putem să ne imaginăm așa prețuri. Cei drept și salariul mediu brut atunci a fost de 31,2 lei/lunar. Astfel în 1993 pe un salariu mediu net, se pute cumpăra 1,5 mii kWh de energie electrică. Astăzi după ultima majorare de prețuri pe un salariu mediu din economie vom putea procura în jur de 1,6 mii kWh de energie electrică.

„Cea mai proastă situație cu accesibilitatea energiei electrice pentru populație a fost anul 2000, când pe un salariu mediu net lunar se puteau procura doar 545 kWh de energie electrică, sau de 10 ori mai puțin decât în anul 1990, când a fost atinsă maxima istorică la acest indicator. În anul 2021, datorită majorării substanțiale a salariului nominal, dar și scăderea prețurilor la energia electrică, accesibilitatea populației la energia electrică a atins nivel comparabil cu ultimii ani de existență a URSS.Majorările din acest an, pentru a doua oară în istoria noastră, ne-a aruncat în urmă cu 60 de ani, iar accesibilitatea populației la energia electrică în prezent este similară cu cea din 1960, susține Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vestea despre un presupus balon spion chinez care plutește deasupra SUA i-a făcut pe mulți să se întrebe de ce Beijingul ar dori să folosească un instrument relativ nesofisticat pentru supravegherea continentului american.

China a spus că balonul, observat deasupra statului Montana, este doar o „navă civilă” care a deviat de la ruta planificată, dar SUA suspectează că este un dispozitiv de „supraveghere la înaltă altitudine”. Oricare ar fi capacitățile acestui balon, SUA au considerat amenințarea suficient de serioasă pentru a amâna vizita secretarului de stat Antony Blinken în China, care urma să aibă loc pe 5 și 6 februarie.

Baloanele sunt una dintre cele mai vechi forme de tehnologie de supraveghere. Armata japoneză le-a folosit pentru a lansa bombe incendiare în SUA în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, au fost utilizate pe scară largă de SUA și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Mai recent, SUA s-ar fi gândit să adauge baloane de mare altitudine la rețeaua de supraveghere a Pentagonului.

Aceste dispozitive aeriene zboară în general la o altitudine de peste 20 de kilometri, aceasta fiind de două ori mai mare decât altitudinea de croazieră a aeronavelor comerciale și dincolo de limita suveranității aeronautice a statelor. Aceste baloane arată ca niște dirijabile și sunt alimentate de baterii de lungă durată sau panouri solare. Acestea sunt capabile să poarte o sarcină utilă între 50 și 250 de kg.

Baloanele sunt încă o modalitate ieftină de a obține informații

„În viitor, vom avea baloane deasupra capului timp de mai multe luni, ceea ce ar putea duce la un cost mai mic decât în spațiu”, spune generalul Frédéric Parisot, adjunctul șefului forțelor aeriene franceze.

Experții militari spun că utilizarea baloanelor de mare altitudine reprezintă o modalitate de spionaj mai ieftină decât utilizarea sateliților. Ele se dirijează doar prin schimbarea altitudinii, folosind computere pentru a calcula puterea și direcția curenților de aer, în diferitele straturi ale atmosferei. Pe lângă supraveghere, dirijabilele pot transporta însă și bombe.

Potrivit The Guardian, în 2019, armata americană a folosit până la 25 de baloane experimentale de mare altitudine, alimentate cu energie solară, pentru a efectua teste de supraveghere pe arii extinse. Acestea au fost echipate cu radare de înaltă tehnologie, concepute pentru a urmări simultan mai multe vehicule, pe timp de zi sau de noapte. Au fost folosite pentru a monitoriza traficul de droguri și potențialele amenințări la adresa securității interne.

Secretarul de stat Antony Blinken spune că „decizia Chinei de a trimite un balon de supraveghere deasupra Statelor Unite este „un gest de neacceptat și iresponsabil”. „Este o violare a suveranității noastre, este o violare a legislației internaționale. De aceea, i-am transmis în această dimineață lui Wang Yi, responsabilul de politici externe al Chinei că îmi amân vizita”, a spus el.

Oficialii Pentagonului au subliniat că balonul chinez „nu reprezintă o amenințare militară sau fizică pentru oameni”. Totuși, președintele american Joe Biden a refuzat să atace dispozitivul de teamă să nu producă daune sau victime la sol.