Prețul petrolului atinge cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni, pe fondul turbulențelor economice globale

Prețul petrolului brut a scăzut pentru a doua zi de tranzacționare consecutivă, pe fondul datelor economice slabe din China și SUA din această săptămână, scrie Euronews.

Prețul futures WTI a scăzut sub 70 de dolari pe baril pentru prima dată din decembrie 2023, în timp ce prețul futures Brent a coborât sub 74 de dolari pe baril, un nivel care nu a mai fost atins în ultimele nouă luni.

Ambele cotații futures de referință ale petrolului au scăzut cu peste 10% de la maximele lor recente din 27 august.

Sentimentul de aversiune față de risc a contribuit, de asemenea, la presiunea descendentă asupra pieței petrolului, în condițiile în care vânzarea de acțiuni ale companiilor din tehnologie, condusă de Nvidia, a determinat marți scăderea piețelor globale.

Investitorii au fugit de activele riscante pe fondul creșterii temerilor legate de recesiune, indicele de volatilitate CBOE, cunoscut drept indicatorul de frică al pieței, depășind 20 – cel mai ridicat nivel din ultima lună.

La sfârșitul lunii august, prețurile petrolului au crescut din cauza escaladării conflictului militar dintre Iran și Israel, alături de întreruperile de producție din Libia, care au alimentat, de asemenea, creșterea.

Cu toate acestea, temerile legate de un război regional mai amplu s-au diminuat, deoarece temerile legate de recesiune au eclipsat tensiunile geopolitice, iar o potențială soluționare a conflictului din Libia ar trebui să restabilească producția de petrol.

Creșterea temerilor legate de recesiune

Mai multe date dezamăgitoare publicate în SUA au stârnit îngrijorări cu privire la deteriorarea condițiilor economice și la slăbirea perspectivei cererii de petrol.

Cea mai mare economie a lumii a raportat un indice al managerilor de achiziții (PMI) din sectorul manufacturier mai slab decât se aștepta, indicând că activitatea fabricilor s-a contractat pentru a patra lună consecutiv în august.

Miercuri, datele JOLTS privind locurile de muncă disponibile din Statele Unite au arătat, de asemenea, că numărul locurilor de muncă disponibile a scăzut la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2021.

OPEC+ va amâna creșterea producției

OPEC+ și-ar putea amâna planul de creștere a producției în octombrie, pe fondul scăderii prețurilor petrolului, potrivit unui raport Reuters.

Organizația convenise anterior să majoreze producția cu 180.000 de barili pe zi, ca parte a planului său de reducere treptată a producției.

Continuarea reducerilor de producție ar putea oferi un anumit sprijin pieței slăbite a țițeiului, deși vestea nu a ridicat imediat prețurile din cauza sentimentului predominant de aversiune la risc.

În iunie, OPEC și aliații săi au convenit să prelungească reducerile de producție de 3,66 milioane de barili pe zi până la sfârșitul anului 2025, cu reduceri suplimentare voluntare de 2,2 milioane de barili pe zi care vor continua până în septembrie anul acesta.

Organizația, care furnizează peste 37% din totalul petrolului mondial, a redus producția începând din 2022, ceea ce a condus la o reducere totală de 5,86 milioane de barili pe zi, reprezentând 5,7% din cererea globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minim #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.