Prețul petrolului - la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape 3 luni

Țițeiul Brent a închis marți la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape trei luni, după ce Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru interzicerea a 90% din importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului, potrivit CNN.

Cu toate acestea, petrolul a terminat la o distanță mare de maximele zilei, după ce un nou raport a semnalat că OPEC s-ar putea pregăti să crească în sfârșit producția de care e mare nevoie.

Țițeiul Brent, referința mondială, a câștigat 1% pe parcursul zilei, urcând la 122,84 dolari pe baril – cea mai mare închidere din 8 martie. La începutul sesiunii, Brent s-a tranzacționat până la 125,28 dolari.

După ce inițial a urcat, petrolul american a închis la 114,67 dolari pe baril, în scădere cu 0,4% pe zi.

Deși noile sancțiuni erau așteptate pe scară largă, această măsură va bulversa și mai mult aprovizionarea cu energie la nivel mondial.
Europa este cel mai mare cumpărător de energie rusă, aproximativ 2,4 milioane de barili de țiței rusesc fiind trimiși în Europa în fiecare zi în 2021, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

„Cumva, de acum până la sfârșitul anului, lumea trebuie să găsească o modalitate de a compensa acest deficit”, a declarat Andy Lipow, președintele Lipow Oil Associates.
De aceea, Lipow se așteaptă ca prețul benzinei să continue să crească.

Vestea bună pentru consumatori este că piața petrolului s-a calmat după ce Wall Street Journal a relatat că unii membri OPEC iau în considerare suspendarea participării Rusiei la un acord privind producția de petrol.
O astfel de mișcare ar putea deschide calea pentru Arabia Saudită, Kuweit și Emiratele Arabe Unite pentru a accelera revenirea producției lăsată pe tușă atunci când a izbucnit Covid-19 în primăvara anului 2020.
Lovită de război și de sancțiuni, producția de petrol a Rusiei ar urma să scadă semnificativ în acest an. Acest lucru se adaugă la deficitele de aprovizionare din cadrul OPEC care au împiedicat oferta să satisfacă cererea.

„Acest lucru ar permite OPEC+ un anumit spațiu de manevră pentru a compensa deficitele de producție. Le-ar oferi acoperire”, a declarat Lipow.

#record #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.