Moldova, cap de listă printre țările unde propaganda rusească este cel mai des publicată

19 Apr. 2025, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Apr. 2025, 16:21 // Actual //  bani.md

Fostele state sovietice și țările balcanice sunt principalele ținte ale rețelei de dezinformare Pravda a Kremlinului, potrivit unui nou studiu realizat de Centrul pentru informare, democrație și cetățenie al Universității Americane din Bulgaria. Experții acestuia au studiat peste 640.000 de publicații online între decembrie 2024 și martie 2025.

Aceștia au constatat că fostele țări sovietice și Balcanii au reprezentat 52% din totalul publicațiilor de dezinformare – în ciuda faptului că aceste regiuni reprezintă o parte disproporționat de mică a populației în rândul statelor participante la studiu.

În special, primele trei țări cele mai expuse la dezinformările Pravda sunt Moldova, Letonia și Estonia, în timp ce Serbia și Armenia intră în top cinci.

Lituania, Georgia, Slovacia, Bulgaria și Republica Cehă completează top zece.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.