Prețurile agricole au scăzut cu 4,7%: legumele s-au ieftinit, în timp ce ouăle și carnea au costat mai mult

Prețurile producătorului la produsele agricole din Republica Moldova au scăzut în primele trei luni ale anului 2026 cu 4,7% față de aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Evoluția este determinată în principal de ieftinirea produselor vegetale, în timp ce produsele animaliere au înregistrat, per ansamblu, scumpiri.

Astfel, prețurile la produsele vegetale s-au redus în medie cu 9,1%. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la legumele de câmp, care s-au ieftinit cu 38,2%, urmate de leguminoasele pentru boabe, cu 36,3%, cartofii, cu 22,6%, porumbul pentru boabe, cu 19,1%, și grâul, cu 16%. De asemenea, fructele și pomușoarele s-au ieftinit cu 15,4%, iar soia cu 11,9%. Pe de altă parte, unele categorii au avut creșteri de preț, precum legumele cultivate în sere, mai scumpe cu 18,4%, și strugurii, cu 11,2%.

În contrast, produsele animaliere s-au scumpit în medie cu 4,4%. Creșteri semnificative au fost consemnate la ouăle alimentare, care au devenit mai scumpe cu 46,5%, la ovine și caprine în greutate vie, cu 31,2%, și la bovine, cu 9%. În același timp, au existat și ieftiniri ușoare, cum ar fi la păsările în greutate vie, cu 1,6%, și la laptele de toate tipurile, cu 0,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statistică #produse agricole #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei